LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024
(4) Înainte de încetarea mandatului funcției de conducere, se organizează concurs pentru promovarea în acea funcție de conducere. În cazul în care funcția de conducere nu a fost ocupată, aceasta poate fi ocupată prin delegare pe o perioadă de cel mult 6 luni, prin decizie a conducătorului instanței sau al parchetului, urmând a se organiza un nou concurs.
Articolul 79
(1) Promovarea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea la instanțele și parchetele superioare se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale și a cunoștințelor de operare pe calculator și tehnoredactare computerizată.
(2) Concursul se organizează cel puțin o dată pe an de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.
(3) Poate participa la concursul de promovare la instanțe sau parchete superioare persoana care îndeplinește, cumulativ, următoarele condiții:a) are o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care este încadrată; ... b) are calificativul „foarte bine“ în ultimii 3 ani; ... c) nu a fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani. ...
are o vechime de cel puțin 3 ani în funcția în care este încadrată;
are calificativul „foarte bine“ în ultimii 3 ani;
nu a fost sancționată disciplinar în ultimii 3 ani.
(4) Promovarea la instanțe sau parchete superioare se poate face numai la instanța sau parchetul imediat superior.
(5) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează cu prioritate față de concursurile prevăzute la art. 30 alin. (1) și (3) și art. 41.
(6) La solicitarea candidatului, compartimentul de resurse umane din cadrul instanței sau parchetului unde acesta își desfășoară activitatea întocmește un raport în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (3). Raportul se semnează de către președintele instanței ori de conducătorul parchetului și se eliberează candidatului în termen de 3 zile de la data depunerii cererii.
Articolul 80
(1) Concursul constă, în această ordine, în susținerea unei probe practice de verificare a cunoștințelor de operare pe calculator și tehnoredactare computerizată și a unei probe scrise privind verificarea pregătirii profesionale.
(2) Data și locul concursului pentru promovarea la instanțe sau parchete superioare, numărul de posturi scoase la concurs, modalitatea și cererea tipizată de înscriere la concurs, tematica și bibliografia se anunță cu cel puțin 60 de zile înainte de data desfășurării primei probe, prin publicare pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.
(3) Tematica și bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc la sfârșitul fiecărui an pentru anul următor de către Școala Națională de Grefieri. Tematica va cuprinde subiecte din legislația care reglementează statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară și de organizare și funcționare ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, precum și noțiuni generale de procedură penală și/sau de procedură civilă.
(4) Pentru specialiștii IT, tematica și bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Articolul 81
(1) Cererile de înscriere la concurs se depun de cei interesați în modalitatea prevăzută în anunțul de concurs la Școala Națională de Grefieri, cu cel puțin 20 de zile înainte de data primei probe, însoțite de raportul prevăzut la art. 79 alin. (6), curriculum vitae, precum și de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante.
(2) Cu cel puțin 10 zile înainte de desfășurarea primei probe de concurs, comisia de organizare a concursului publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri lista candidaților care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs.
(3) În termen de 48 de ore de la data publicării listei, candidații respinși pot formula contestații, care vor fi soluționate de comisia de organizare a concursului în termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora.
(4) După soluționarea contestațiilor se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, care se publică pe paginile de internet ale instituțiilor prevăzute la alin. (2).
Articolul 82
(1) Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor și de corectare și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu consultarea Școlii Naționale de Grefieri.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite dintr-un președinte și 4 membri, cu respectarea condiției desemnării în cadrul acestora a cel puțin unui reprezentant care ocupă una dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(3) Prevederile art. 68 alin. (3)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 83
Atribuțiile comisiilor prevăzute la art. 82 alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 69.
Articolul 84
Comisia de elaborare a subiectelor și de corectare elaborează subiectele de concurs și baremele de evaluare și notare, corectează și notează lucrările scrise, evaluează și notează proba practică.
Articolul 85
Comisia de soluționare a contestațiilor examinează contestațiile la baremele de evaluare și notare, precum și contestațiile referitoare la rezultatele obținute la proba scrisă de concurs.
Articolul 86
(1) Rezultatele susținerii probei practice se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, care au organizat concursul, în termen de 24 de ore de la susținerea probei practice de către ultimul candidat.
(2) Nota primită la proba practică de verificare a cunoștințelor de operare pe calculator și tehnoredactare computerizată este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestație.
Articolul 87
Proba scrisă se desfășoară cu respectarea regulilor stabilite de regulamentul prevăzut la art. 69 și constă într-un set de întrebări-grilă conținând subiecte din tematica prevăzută la art. 80 alin. (3) sau (4), după caz.
Articolul 88
(1) Baremul de evaluare și notare se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, cel mai târziu la încheierea probei scrise.
(2) În termen de 24 de ore de la publicare, candidații pot face contestații la baremul prevăzut la alin. (1), care se soluționează în termen de 48 de ore. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluționarea contestațiilor. Baremul de evaluare și notare definitiv, stabilit în urma soluționării contestațiilor, se publică pe paginile de internet ale instituțiilor prevăzute la alin. (1).
Articolul 89
(1) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv.
(2) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor, candidații nemulțumiți pot formula contestație cu privire la nota obținută la proba scrisă.
(3) Contestațiile se depun la Școala Națională de Grefieri și se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor. Nota obținută la contestație nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(4) Rezultatele contestațiilor se publică, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.
Articolul 90
(1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la cele două probe ale concursului, comisia de organizare a concursului stabilește media finală obținută de candidați, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la cele două probe, și întocmește tabelul de clasificare a candidaților, pe care îl publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.
(2) Sunt declarați admiși, în limita posturilor scoase la concurs, candidații care au obținut cel puțin nota 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obținut o notă mai mică de 5.
(3) La medii egale vor fi declarați admiși candidații care au obținut nota mai mare la proba scrisă. În circumscripțiile instanțelor/parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.
(4) Candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2), dar care nu au fost admiși din cauza lipsei posturilor vacante, pot valorifica rezultatul obținut și pot fi, astfel, promovați în posturile din categoria celor pentru care au participat la concurs, care se vacantează la instanța sau parchetul care a organizat concursul în termen de un an de la publicarea rezultatelor concursului, dacă nu au fost sancționați disciplinar până la această dată.
(5) Cererea de valorificare va fi adresată Consiliului Superior al Magistraturii și va fi însoțită de înscrisurile care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 79 alin. (3); în raportul întocmit de compartimentul de resurse umane se va preciza dacă respectivul candidat a fost sancționat disciplinar după data întocmirii primului raport și până la data la care se solicită valorificarea rezultatului.
Articolul 91
Candidații declarați admiși la concursul de promovare la instanțe sau parchete superioare sunt numiți în funcție în condițiile art. 60.
Articolul 92
(1) Promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se face prin examen, organizat, după caz, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al curților de apel și al parchetelor de pe lângă curțile de apel.
(2) Pot participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, grefierii care au absolvit studii superioare juridice.
(3) Examenul pentru promovarea din funcția de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet, se organizează anual, în măsura în care există solicitări în acest sens ale grefierilor încadrați care au absolvit studii superioare juridice.
(4) La solicitarea candidatului, compartimentul de resurse umane din cadrul instanței sau parchetului unde acesta își desfășoară activitatea întocmește un raport în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (2). Raportul se semnează de către președintele instanței ori de conducătorul parchetului și se eliberează candidatului în termen de 3 zile de la data depunerii cererii.
Articolul 93
(1) Examenul constă, în această ordine, în susținerea unei probe practice de verificare a cunoștințelor de operare pe calculator și tehnoredactare computerizată și a unei probe scrise privind verificarea pregătirii profesionale.
(2) Data și locul examenului, modalitatea și cererea tipizată de înscriere la examen, tematica și bibliografia se anunță cu cel puțin 60 de zile înainte de data desfășurării primei probe, prin publicare pe paginile de internet ale instanței sau parchetului care organizează concursul.
(3) Tematica și bibliografia pentru proba scrisă se stabilesc la sfârșitul anului în curs pentru anul următor de către Școala Națională de Grefieri. Tematica va cuprinde subiecte din legislația care reglementează statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, din regulamentele de ordine interioară și de organizare și funcționare ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, precum și noțiuni generale de procedură penală și/sau de procedură civilă.
Articolul 94
(1) Cererile de înscriere la examen se depun de cei interesați în modalitatea prevăzută în anunțul de examen la instanțele sau, după caz, la parchetele unde aceștia își desfășoară activitatea, cu cel puțin 20 de zile înainte de data primei probe, însoțite de raportul prevăzut la art. 92 alin. (4), curriculum vitae, precum și de orice alte acte pe care candidatul le consideră ca fiind relevante.
(2) Cu cel puțin 10 zile înainte de desfășurarea primei probe de examen, comisia de organizare a examenului publică pe paginile de internet ale instanței sau parchetului care organizează examenul lista candidaților care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs.
(3) În termen de 48 de ore de la data publicării listei, candidații respinși pot formula contestații, care vor fi soluționate de comisia de organizare a examenului în termen de 24 de ore de la expirarea termenului pentru formularea acestora.
(4) După soluționarea contestațiilor se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la examen, care se publică pe paginile de internet ale instanței sau parchetului care organizează examenul.
Articolul 95
(1) Pentru desfășurarea examenului prevăzut la art. 92 alin. (1), colegiul de conducere al instanței sau al parchetului care organizează examenul numește comisia de organizare, comisia de elaborare a subiectelor și de corectare, comisia de soluționare a contestațiilor.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt alcătuite din președinte și 4 membri, cu respectarea condiției desemnării în cadrul acestora a cel puțin unui reprezentant care ocupă una dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(3) Prevederile art. 68 alin. (3)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 96
Atribuțiile comisiilor prevăzute la art. 95 alin. (1) sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 69.
Articolul 97
Comisia de elaborare a subiectelor și de corectare elaborează subiectele de examen și baremele de evaluare și notare, corectează și notează lucrările scrise, evaluează și notează proba practică.
Articolul 98
Comisia de soluționare a contestațiilor examinează contestațiile la baremele de evaluare și notare, precum și contestațiile referitoare la rezultatele obținute la proba scrisă de examen.
Articolul 99
(1) Rezultatele susținerii probei practice se publică pe paginile de internet ale instanțelor sau parchetelor care au organizat concursul, în termen de 24 de ore de la susținerea probei practice de către ultimul candidat.
(2) Nota primită la proba practică de verificare a cunoștințelor de operare pe calculator și tehnoredactare computerizată este definitivă, împotriva acesteia neputându-se formula contestație.
Articolul 100
Proba scrisă se desfășoară cu respectarea regulilor stabilite de regulamentul prevăzut la art. 69 și constă într-un set de întrebări-grilă conținând subiecte din tematica prevăzută la art. 93 alin. (3).
Articolul 101
(1) Baremul de evaluare și notare se publică pe paginile de internet ale instanțelor sau parchetelor care au organizat examenul, cel mai târziu la încheierea probei scrise.
(2) În termen de 24 de ore de la publicare, candidații pot face contestații la baremul prevăzut la alin. (1), care se soluționează în termen de 48 de ore. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de 48 de ore prevăzut pentru soluționarea contestațiilor. Baremul de evaluare și notare definitiv, stabilit în urma soluționării contestațiilor, se publică pe paginile de internet ale instanțelor sau parchetelor care au organizat examenul.
Articolul 102
(1) Rezultatele probei scrise se publică pe paginile de internet ale instanțelor sau parchetelor, în termen de 20 de zile de la publicarea baremului definitiv.
(2) În termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor, candidații nemulțumiți pot formula contestație cu privire la nota obținută la proba scrisă.
(3) Contestațiile se depun la sediul instanței sau parchetului care a organizat concursul și se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor. Nota obținută la contestație nu poate fi mai mică decât nota contestată.
(4) Rezultatele contestațiilor se publică în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), pe paginile de internet ale instanțelor sau parchetelor care au organizat examenul.
Articolul 103
(1) În termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor la cele două probe ale concursului, comisia de organizare a examenului stabilește media finală obținută de candidați, care este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la cele două probe, și întocmește tabelul de clasificare a candidaților, pe care îl publică pe paginile de internet ale instanței sau parchetului care a organizat examenul.
(2) Sunt declarați promovați candidații care au obținut cel puțin media 7, fără ca la vreuna dintre probe să fi obținut o notă mai mică de 5.
Articolul 104
(1) Formarea profesională inițială a grefierilor de ședință și a celor principali se asigură de către Școala Națională de Grefieri.
(2) Durata cursurilor de formare profesională inițială a grefierilor de ședință și a celor principali este de 6 luni și constă în pregătirea teoretică și un stagiu practic.
(3) Stagiile practice se desfășoară la instanțe și la parchetele de pe lângă acestea.
Articolul 105
(1) Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe teoretice și practice, în funcție de specializare, după cum urmează:a) pentru grefierii de ședință, la disciplinele: procedură civilă; procedură penală; competențe digitale; ... b) pentru grefierii principali, la disciplinele: procedură penală; registratură, grefă și arhivă; competențe digitale. ...
pentru grefierii de ședință, la disciplinele: procedură civilă; procedură penală; competențe digitale;
pentru grefierii principali, la disciplinele: procedură penală; registratură, grefă și arhivă; competențe digitale.
(2) Data examenului de absolvire se propune de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului de absolvire se propun de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.
(4) Pentru promovarea examenului de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri este necesară obținerea cel puțin a mediei 7, iar nota minimă obținută pentru fiecare dintre disciplinele de examen trebuie să fie 5.
(5) Regulamentul privind examenul de absolvire a Școlii Naționale de Grefieri se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.
Articolul 106
(1) În perioada studiilor la Școala Națională de Grefieri, cursanții beneficiază de o indemnizație lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de bază brut prevăzut de legislația salarizării pentru funcția de grefier debutant.
(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se plătește din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Cursanții Școlii Naționale de Grefieri care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Școala Națională de Grefieri. În cazul în care cursantul nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, nu poate fi numit grefier de ședință sau grefier principal și este obligat să restituie indemnizația și cheltuielile de școlarizare.
(4) În cazul în care un cursant al Școlii Naționale de Grefieri renunță la studii sau pierde această calitate din motive care îi sunt imputabile, este obligat să restituie indemnizația lunară de cursant și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la art. 104 alin. (2).
Articolul 107
(1) Cursanții Școlii Naționale de Grefieri au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, grefierilor în funcție, în condițiile legii.
(2) Cursanții beneficiază în mod gratuit de asistență medicală constând în servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, în condițiile contractului-cadru, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul ordonatorului principal de credite, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate. Cursanții au dreptul la concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, inclusiv maternitate, risc maternal și creșterea copilului, în conformitate cu legislația în vigoare.
Articolul 108
(1) Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Școlii Naționale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a acesteia, constituie vechime în muncă, vechime în specialitate și în funcție.
(2) Atestatul eliberat absolvenților Școlii Naționale de Grefieri constituie actul doveditor pentru vechimea în muncă, în specialitate și în funcție.
(3) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea în funcția de grefier de ședință sau grefier principal constituie vechime în funcția respectivă.
(4) În perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de grefier de sedință sau grefier principal, absolvenții Școlii Naționale de Grefieri care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de cursant.
(5) Drepturile salariale se suportă din bugetul Școlii Naționale de Grefieri.
Articolul 109
(1) Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri sunt repartizați, în ordinea mediei obținute la examenul de absolvire, în baza opțiunilor exprimate, pe posturile vacante de grefier de ședință și de grefier principal.
(2) Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri vor fi încadrați în gradul profesional imediat superior celui de debutant.
(3) Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri numiți în funcția de grefier de ședință sau de grefier principal nu pot fi delegați, detașați, transferați și nu pot promova la alte instanțe sau parchete superioare timp de 2 ani de la numirea în funcție.
Articolul 110
(1) Persoanele numite în funcția de grefier judiciar sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 3 luni, un curs de formare profesională în cadrul Școlii Naționale de Grefieri, sub forma unor activități organizate în mod similar celor de formare continuă.
(2) Persoanele recrutate în funcția de grefier sunt obligate să urmeze, la instanțele sau parchetele unde funcționează, un stagiu de specializare, pe o perioadă de 3 luni, sub coordonarea Școlii Naționale de Grefieri.
Articolul 111
(1) Absolvenții Școlii Naționale de Grefieri au obligația de a rămâne 5 ani în cadrul instituțiilor din sistemul justiției.
(2) În cazul în care un absolvent al Școlii Naționale de Grefieri este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizația de cursant și toate cheltuielile efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
Articolul 112
(1) Grefierii judiciari, grefierii principali, grefierii de ședință și grefierii au obligația de a participa, cel puțin o dată la 3 ani, la o formă de pregătire profesională continuă organizată de Școala Națională de Grefieri.
(2) În cazul specialiștilor IT, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puțin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituții de profil, pe baza convențiilor de colaborare încheiate cu acestea de curțile de apel ori de parchetele de pe lângă curțile de apel sau, după caz, de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de Direcția Națională Anticorupție, cu sprijinul compartimentelor de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori al Direcției Naționale Anticorupție.
(3) Școala Națională de Grefieri poate organiza acțiuni de formare profesională continuă comune ale grefierilor judiciari, grefierilor de ședință, grefierilor principali, grefierilor și specialiștilor IT.
(4) În cazul specialiștilor IT, acțiunile de formare profesională continuă comune prevăzute la alin. (3) se organizează suplimentar față de cele prevăzute la alin. (2).
(5) În cazul specialiștilor criminaliști și al tehnicienilor criminaliști, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puțin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate în cadrul instituțiilor de profil, pe baza convențiilor de colaborare încheiate cu acestea de parchetele de pe lângă tribunale, parchetele de pe lângă curțile de apel sau, după caz, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de Direcția Națională Anticorupție.
Articolul 113
(1) Pregătirea profesională continuă se desfășoară sub formă de seminare, conferințe, vizite de lucru, stagii de formare, alte forme de pregătire, în țară sau străinătate, inclusiv la distanță.
(2) Formarea continuă se realizează pe baza unui program, de regulă, anual, elaborat de Școala Națională de Grefieri, cu consultarea instanțelor, a parchetelor și a Consiliului Superior al Magistraturii, și aprobat prin decizie a directorului acestei instituții.
(3) Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali și grefierii au posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activitățile de formare continuă.
Articolul 114
(1) La sfârșitul fiecărei acțiuni de formare continuă, personalul prevăzut la art. 112 alin. (1), (2) și (5) primește o adeverință de participare.
(2) Participarea la orice acțiune de formare continuă organizată de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de alte instituții de profil este avută în vedere la evaluarea activității profesionale a grefierilor judiciari, a grefierilor de ședință, a grefierilor principali și a grefierilor.
Articolul 115
În completarea formării continue organizate de Școala Națională de Grefieri, la nivelul fiecărei instanțe și al fiecărui parchet se organizează, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, ore de pregătire profesională a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a) și b), sub îndrumarea unui judecător, procuror, grefier judiciar, grefier principal, grefier de ședință sau a unui grefier.
Articolul 116
(1) Cheltuielile de cazare și masă ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de ședință, ale grefierilor principali sau ale grefierilor și ale personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă și de formare a formatorilor organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.
(3) Cheltuielile de transport ale personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, care participă la activitățile de formare profesională continuă și de formare a formatorilor organizate de Școala Națională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituții.
(4) Cheltuielile de transport ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de ședință, ale grefierilor principali și ale grefierilor care participă la acțiunile de formare profesională continuă se suportă din bugetele instanțelor sau parchetelor unde aceștia funcționează.
(5) Școala Națională de Grefieri suportă și alte cheltuieli ocazionate de organizarea acțiunilor de formare profesională continuă și de formare a formatorilor.
(6) Cheltuielile de cazare, masă și transport ale membrilor Consiliului de conducere al Școlii Naționale de Grefieri care nu au domiciliul în municipiul București se suportă din bugetul Școlii Naționale de Grefieri.
Articolul 117
(1) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca scop stabilirea nivelului de competență profesională al acestuia, aprecierea activității profesionale desfășurate și vizează îmbunătățirea performanțelor profesionale, creșterea eficienței activității instanțelor și parchetelor și a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menținerea și consolidarea calității sistemului judiciar.
(2) Evaluarea activității profesionale se realizează în mod imparțial și obiectiv, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale și a criteriilor de performanță profesională stabilite pentru perioada respectivă cu rezultatele obținute în mod efectiv. În acest scop se vor analiza nivelul/gradul de îndeplinire a acestor obiective, precum și responsabilitățile profesionale în strânsă legătură cu potențialul profesional și conduita interpersonală manifestate de persoanele evaluate, avându-se în vedere specificul muncii, funcția ocupată și aportul concret al acestora la îndeplinirea atribuțiilor specifice.
Articolul 118
(1) Activitatea de evaluare a activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune următoarele etape:a) observarea, după caz, de către evaluator a unor activități cu caracter public desfășurate de persoana evaluată; ... b) analiza, de către evaluator, a unor documente ce conțin rezultate ale activității profesionale desfășurate de către persoana evaluată; ... c) autoanaliza și autoaprecierea; ... d) acordarea calificativului de către evaluator. ...
observarea, după caz, de către evaluator a unor activități cu caracter public desfășurate de persoana evaluată;
analiza, de către evaluator, a unor documente ce conțin rezultate ale activității profesionale desfășurate de către persoana evaluată;
autoanaliza și autoaprecierea;
acordarea calificativului de către evaluator.
(2) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care ocupă funcții de conducere va avea în vedere și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale specifice funcției de conducere ocupate.
(3) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face o dată la 3 ani.
(4) Sunt exceptate de la evaluarea prevăzută la alin. (1) persoanele al căror raport de muncă este suspendat, în condițiile legii, caz în care evaluarea se face la expirarea unei perioade cuprinse între 6 și 12 luni de la reluarea activității.
(5) În mod excepțional, evaluarea activității profesionale se face și în cursul perioadei evaluate, atunci când pe parcursul perioadei evaluate raportul de muncă al persoanei evaluate încetează sau se modifică în condițiile legii. În acest caz, persoana respectivă va fi evaluată pentru perioada de până la încetarea sau modificarea raportului de muncă.
(6) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), delegat sau detașat la alte instituții, se face de instituția la care acesta funcționează, în raport cu specificul activității desfășurate.
Articolul 119
În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a criteriilor de evaluare, domeniile din care se culeg datele și informațiile necesare evaluării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), activitatea de autoevaluare și autoapreciere, precum și desfășurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Regulamentului de evaluare a grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, aprobat prin hotărâre a Secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 120
(1) Evaluarea activității profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) presupune analiza și notarea criteriilor de evaluare a performanțelor profesionale.
(2) Criteriile de evaluare a performanțelor profesionale sunt structurate în funcție de specificul activității fiecăreia dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1), astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora, concomitent cu diferențierea performanțelor profesionale ale persoanelor evaluate.
Articolul 121
Prima evaluare a performanțelor profesionale a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face la un an de la numirea în funcție a persoanei evaluate.
Articolul 122
Evaluarea performanțelor profesionale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi realizată și în altă perioadă calendaristică, la cererea persoanei evaluate, în măsura în care aceasta este necesară pentru promovarea în funcții de execuție ori numirea în funcții de conducere, însă numai după împlinirea intervalului prevăzut la art. 118 alin. (3), respectiv la art. 121.
Articolul 123
Criteriile generale de evaluare a performanțelor profesionale ale grefierilor judiciari, ale grefierilor de ședință, ale grefierilor principali, ale grefierilor, ale specialiștilor criminaliști, ale tehnicienilor criminaliști, ale agenților procedurali și ale șoferilor sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Articolul 124
Fișele de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sunt stabilite în anexele nr. 2, 3, 5 și 6.
Articolul 125
Criteriile generale de evaluare a activității profesionale a specialiștilor IT sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Articolul 126
Procesul de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) are ca elemente de referință:a) fișa postului, ca element de raportare la cerințele, activitățile și responsabilitățile corespunzătoare postului; ... b) obiectivele profesionale individuale stabilite pentru perioada evaluată; ... c) criteriile de evaluare a performanțelor profesionale individuale. ...
Articolul 127
În raport cu funcția deținută de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), competența de evaluator, potrivit art. 118 alin. (1) lit. a), revine:a) pentru prim-grefier, grefier-șef, grefier-șef cabinet și grefier-șef direcție, evaluator este, după caz, președintele instanței, procurorul general, prim-procurorul sau procurorul-șef direcție ori judecătorul/procurorul din conducerea instanței/ parchetului căreia/căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului. Evaluarea activității profesionale a prim-grefierului, a grefierului-șef, a grefierului-șef direcție și a grefierului șef-cabinet nu este supusă contrasemnării; ... b) pentru grefierul-șef secție, evaluator este, după caz, prim-grefierul sau grefierul-șef direcție, iar contrasemnatar este, după caz, președintele instanței, procurorul general, prim-procurorul sau procurorul-șef direcție; ... c) pentru grefierul-șef serviciu, evaluator este, după caz, procurorul șef-serviciu, grefierul-șef sau grefierul-șef secție, iar contrasemnatar este, după caz, procurorul general, procurorul-șef direcție, procurorul-șef secție sau procurorul din conducerea parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; ... d) pentru grefierul judiciar, evaluator este președintele instanței în cadrul căreia acesta își desfășoară activitatea sau judecătorul din conducerea instanței căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; evaluarea activității profesionale a grefierului judiciar nu este supusă contrasemnării; ... e) pentru grefierul de ședință, evaluator este, după caz, grefierul-șef sau grefierul-șef secție, iar contrasemnatar este, după caz, președintele de secție sau judecătorul din conducerea instanței căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; ... f) pentru grefierul principal, evaluator este, după caz, grefierul-șef, grefierul șef-secție, grefierul-șef serviciu sau grefierul-șef cabinet, iar contrasemnatar este, după caz, procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau procurorul din conducerea parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului; ... g) pentru grefieri, agenți procedurali și șoferi, evaluator este, după caz, prim-grefierul, grefierul-șef, grefierul-șef direcție, grefierul-șef secție sau grefierul-șef serviciu, iar contrasemnatar este, după caz, președintele secției, procurorul-șef secție, procurorul-șef serviciu sau judecătorul/procurorul din conducerea instanței/parchetului căruia i s-a delegat activitatea de evaluare a personalului. ...
Articolul 128
(1) Fișa de evaluare a activității profesionale a specialiștilor IT se semnează de conducătorul instanței sau al parchetului și de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției sau, după caz, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
(2) În cazul specialiștilor IT, criteriile de natură administrativă sunt evaluate de către conducătorul instanței sau al parchetului în cadrul căruia acesta funcționează.
(3) În cazul specialiștilor IT cu funcții de execuție, criteriile de natură profesională sunt evaluate de conducătorul compartimentului din care face parte, iar pentru specialiștii IT cu funcții de conducere, criteriile de natură profesională vor fi evaluate de conducătorul compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Înaltei Curți de Casație și Justiției, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.
Articolul 129
Evaluarea activității profesionale a specialiștilor și a tehnicienilor criminaliști se realizează de către conducătorul parchetului în cadrul căruia își desfășoară activitatea.
Articolul 130
(1) În cursul perioadei supuse evaluării, evaluatorul, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficiențe constatate în activitatea desfășurată, poate formula recomandări persoanei evaluate, în vederea îmbunătățirii activității, întocmind în acest sens un referat.
(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoștință, sub semnătură, persoanei evaluate care poate formula observații cu privire la aspectele constatate.
Articolul 131
(1) Activitatea de evaluare, pentru perioada de 3 ani, a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se desfășoară în perioada 1 ianuarie-15 martie, după cum urmează:a) completarea fișei de evaluare de către evaluator; ... b) desfășurarea interviului; ... c) stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor; ... d) înaintarea fișelor de evaluare contrasemnatarului; ... e) contrasemnarea fișelor de evaluare; ... f) aducerea la cunoștință a fișei de evaluare către persoana evaluată; ... g) depunerea contestațiilor; ... h) soluționarea contestațiilor. ...
completarea fișei de evaluare de către evaluator;
desfășurarea interviului;
stabilirea obiectivelor individuale pentru anul următor;
înaintarea fișelor de evaluare contrasemnatarului;
contrasemnarea fișelor de evaluare;
aducerea la cunoștință a fișei de evaluare către persoana evaluată;
depunerea contestațiilor;
soluționarea contestațiilor.
(2) Termenele în care se vor desfășura etapele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite în condițiile regulamentului prevăzut la art. 119.
Articolul 132
(1) În completarea fișei de evaluare, evaluatorul va proceda la notarea obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, prin acordarea pentru fiecare obiectiv și criteriu a unei note de la 1 la 5, nota exprimând aprecierea gradului de îndeplinire.
(2) Semnificația notelor prevăzute la alin. (1) este următoarea: nota 1 - nivel minim și nota 5 - nivel maxim.
(3) Pentru a obține nota finală a evaluatorului se face media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute ca urmare a aprecierii obiectivelor și a criteriilor de performanță profesională, rezultate din media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate pentru fiecare indicator sau criteriu, după caz.
(4) În urma notării se poate acorda unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ și „nesatisfăcător“.
(5) În situația în care personalul prevăzut la art. 2 este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, se acordă un singur calificativ.
(6) Calificativul final al evaluării se stabilește pe baza notei finale, după cum urmează: a) între 4,01 și 5,00 - calificativul „Foarte bine“; ... b) între 3,01 și 4,00 - calificativul „Bine“; ... c) între 2,01 și 3,00 - calificativul „Satisfăcător“; ... d) între 1,00 și 2,00 - calificativul „Nesatisfăcător“. ...
între 4,01 și 5,00 - calificativul „Foarte bine“;
între 3,01 și 4,00 - calificativul „Bine“;
între 2,01 și 3,00 - calificativul „Satisfăcător“;
între 1,00 și 2,00 - calificativul „Nesatisfăcător“.
Articolul 133
(1) Interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb de informații care are loc între evaluator și persoana evaluată, în cadrul căruia:a) se aduc la cunoștința persoanei evaluate notările evaluatorului cuprinse în fișa de evaluare; ... b) se semnează și se datează fișa de evaluare de către evaluator și de către persoana evaluată. ...
se aduc la cunoștința persoanei evaluate notările evaluatorului cuprinse în fișa de evaluare;
se semnează și se datează fișa de evaluare de către evaluator și de către persoana evaluată.
(2) În cazul în care între persoana evaluată și evaluator există diferențe de opinie asupra evaluării, evaluatorul poate modifica fișa de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun.
Articolul 134
(1) În cadrul interviului, pentru o evaluare cât mai corectă a gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale, evaluatorul, împreună cu persoana evaluată, poate să analizeze documentele relevante întocmite la nivelul instanței sau al parchetului unde persoana evaluată își desfășoară activitatea, în legătură cu aceste obiective.
(2) Evaluatorul și persoana evaluată pot solicita și folosi documente care conțin informații cu privire la activitatea supusă evaluării, cu respectarea cadrului legal privind accesul la informații clasificate. În etapa interviului aceștia se pot folosi de propriile constatări scrise întocmite cu privire la activitatea evaluată. Persoanele evaluate pot să întocmească o analiză a propriei activități în scopul prezentării ei în timpul discuțiilor purtate cu evaluatorul.
Articolul 135
(1) În procesul de evaluare, contrasemnatarul este responsabil de corectitudinea și realismul calificativelor acordate persoanelor evaluate. El monitorizează întregul proces, are un rol activ și ia măsuri astfel încât:a) obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerința de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante și prevăzute cu termene de realizare; ... b) evaluatorii să își înțeleagă rolul și să cunoască legislația aferentă procesului de evaluare. ...
obiectivele individuale stabilite de evaluator să respecte cerința de a fi specifice, măsurabile/cuantificabile, realizabile, relevante și prevăzute cu termene de realizare;
evaluatorii să își înțeleagă rolul și să cunoască legislația aferentă procesului de evaluare.
(2) Dacă este cazul, contrasemnatarul se poate consulta cu evaluatorii anterior demarării evaluării finale, respectiv evaluării parțiale, pentru realizarea unui schimb de opinii cu privire la procesul de evaluare și cunoașterea nivelului de performanță atins de personalul din subordine.
Articolul 136
(1) După contrasemnare, fișa de evaluare se aduce la cunoștința persoanei evaluate de către evaluator.
(2) În cazul în care persoana evaluată refuză să semneze de luare la cunoștință, dovada comunicării rezultatului evaluării activității profesionale se face prin proces-verbal constatator semnat de evaluator.
Articolul 137
(1) În situația în care persoana evaluată este nemulțumită de calificativul acordat, are dreptul de a contesta rezultatul evaluării performanțelor profesionale, menționând explicit și motivat criteriile de evaluare a performanțelor profesionale ale căror punctaje acordate le consideră necorespunzătoare realității.
(2) Termenul de depunere a contestației este de 10 zile de la data aducerii la cunoștință a fișei de evaluare.
(3) Opțiunea de a face contestație se consemnează în fișa de evaluare, iar contestația scrisă se depune în termenul prevăzut la alin. (2) la instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea persoana evaluată.
Articolul 138
(1) Contestația se soluționează, în termen de 10 zile de la data expirării termenului de depunere a contestației, de către o comisie de soluționare a contestațiilor formată din 3 membri, constituită în acest scop de conducătorul instanței sau parchetului superioare/superior celei/celui în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea persoana evaluată. Din comisia de soluționare a contestațiilor va face parte și un membru care are una din funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1). Persoanele care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluționarea contestației.
(2) Comisia de soluționare a contestațiilor poate solicita evaluatorului și/sau contrasemnatarului, precum și altor persoane, după caz, informații scrise privind activitatea persoanei evaluate.
(3) Contestația se soluționează cu citarea obligatorie a persoanei evaluate. Audierea persoanei evaluate prezente este obligatorie. Neprezentarea persoanei evaluate legal citate nu împiedică soluționarea contestației.
(4) În urma analizării documentației, comisia de soluționare a contestațiilor adoptă una dintre următoarele hotărâri:a) respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă; ... b) admite contestația. ...
respinge contestația ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;
admite contestația.
(5) În cazul admiterii contestației, comisia de soluționare a contestațiilor:a) modifică fișa de evaluare, acordând un alt calificativ; ... b) desființează fișa de evaluare și dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat; ... c) desființează fișa de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare. ...
modifică fișa de evaluare, acordând un alt calificativ;
desființează fișa de evaluare și dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influențeze calificativul acordat;
desființează fișa de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de perioada de evaluare.
(6) Ca urmare a soluției adoptate nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), comisia de soluționare a contestațiilor stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.
Articolul 139
(1) Specialiștii IT depun contestația la compartimentul de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.
(2) Contestația se soluționează de către o comisie constituită în acest scop prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau cel al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.
(3) Prevederile art. 138 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 140
Personalul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
Articolul 141
(1) Grefierii judiciari, grefierii de ședință și grefierii principali care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioada de două luni cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri.
(2) Grefierii care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze cursuri speciale organizate de instanța sau parchetul în cadrul căreia/căruia își desfășoară activitatea, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive este obligat să urmeze pentru o perioadă de o lună cursuri speciale organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.
(4) Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, cu sprijinul Școlii Naționale de Grefieri.
(5) Personalul prevăzut la alin. (1) și (2) care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (4) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către persoanele care, potrivit art. 60, au competența de numire.
(6) Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (4) se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Școlii Naționale de Grefieri.
(7) Absența nejustificată de la examenul prevăzut la alin. (4) echivalează cu nepromovarea examenului.
(8) Persoana care din motive temeinice nu poate participa la examenul prevăzut la alin. (4) va susține examenul în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei care a determinat neprezentarea. Aceasta are obligația de a înștiința conducerea Școlii Naționale de Grefieri despre motivul neprezentării la examen, precum și despre data încetării acestuia, prezentând dovada celor invocate.
Articolul 142
(1) Specialiștii IT care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze pentru o perioadă de două luni cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție sau al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz.
(2) Specialiștii IT care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de compartimentul de specialitate informatică din instituțiile menționate la alin. (1).
(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de compartimentul de specialitate din cadrul instituțiilor menționate la alin. (1).
(4) Prevederile art. 141 alin. (5), (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.
(5) Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1), după caz, la propunerea compartimentelor de specialitate informatică.
Articolul 143
(1) Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „nesatisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de două luni, cursuri special organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.
(2) Specialiștii și tehnicienii criminaliști care primesc calificativul „satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă de o lună, cursuri speciale organizate de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.
(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, organizat de parchetul în cadrul căruia își desfășoară activitatea.
(4) Prevederile art. 141 alin. (5), (7) și (8) se aplică în mod corespunzător.
(5) Tematica, bibliografia și metodologia de desfășurare a examenului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Articolul 144
(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este supus la fiecare 5 ani unei evaluări/reevaluări psihologice.
(2) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv plata membrilor comisiilor și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 145
(1) Suspendarea raporturilor de muncă ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile legii.
(2) Suspendarea raporturilor de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) și a plății drepturilor de natură salarială.
Articolul 146
(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este suspendat din funcție în următoarele cazuri:a) când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de camera preliminară a dispus începerea judecății; ... b) când, față de acesta, s-a dispus prin încheiere definitivă arestarea preventivă sau arestul la domiciliu; ... c) când, față de acesta, s-a dispus în mod definitiv măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita una dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) în exercitarea căreia a săvârșit fapta; ... d) când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător; ... e) în perioada cuprinsă între data pronunțării deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. e) și data eliberării din funcție; ... f) când a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea suspendării din funcție. ...
când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni, de la momentul rămânerii definitive a încheierii prin care judecătorul de camera preliminară a dispus începerea judecății;
când, față de acesta, s-a dispus prin încheiere definitivă arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
când, față de acesta, s-a dispus în mod definitiv măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauțiune și organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligația de a nu exercita una dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) în exercitarea căreia a săvârșit fapta;
când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător;
în perioada cuprinsă între data pronunțării deciziei de aplicare a sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. e) și data eliberării din funcție;
când a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea suspendării din funcție.
(2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care suferă de o altă afecțiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. d), care îl pune în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, poate fi suspendat din funcție, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanței sau al parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile pentru incapacitate temporară de muncă. Afecțiunea se stabilește printr-o expertiză de specialitate, care se efectuează de o comisie medicală de specialitate, stabilită prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză, comisia stabilește termenul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează să revină la reexaminare.
(3) Suspendarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de președintele curții de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, de procuroru-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori de conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea.
(4) Pe perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-c) și e), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile de natură salarială, dar i se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz. Această perioadă nu constituie vechime în muncă, în funcție și în specialitate.
(5) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătește o indemnizație egală cu 80% din salariul de bază lunar net din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcție și îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 187.
(6) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2) și efectuarea de către comisia medicală de specialitate a noii expertize, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori, după caz, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), dacă se constată însănătoșirea, prelungirea suspendării sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcție prin pensionare.
(7) Cursanții Școlii Naționale de Grefieri sunt suspendați din calitatea de cursant în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) și alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(8) Suspendarea din calitatea de cursant se dispune de către Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum și cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată cursantului. După încetarea suspendării, cursantul va relua cursurile la Școala Națională de Grefieri din aceeași etapă în care acestea au fost întrerupte.
(9) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), cursantul nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale cursanților, iar această perioadă nu constituie vechime în funcție sau în specialitate. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. d) și alin. (2), cursantului i se plătește o indemnizație egală cu 80% din bursă.
(10) În cazul prevăzut la alin. (6), dacă boala de care suferă cursantul este ireversibilă, Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri dispune încetarea calității de cursant.
(11) Suspendarea personalului prevăzut la art. 2 poate interveni și în alte situații prevăzute de lege, de drept, la cerere sau prin acordul părților, cu respectarea prevederilor cuprinse în legislația muncii, al convențiilor sau tratatelor internaționale la care România este parte.
(12) În perioada suspendării din funcție dispuse în temeiul alin. (11), personalului prevăzut la art. 2 nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de prezenta lege și nu i se plătesc drepturile salariale.
(13) Personalul prevăzut la art. 2 este suspendat de drept din funcție pe perioada ocupării unei funcții salarizate în sindicat.
(14) Perioada suspendării raportului de serviciu pentru îndeplinirea unei funcții salarizate în cadrul organizației sindicale constituie vechime în muncă și în specialitate, în condițiile legii.
(15) Persoanei care îndeplinește o funcție salarizată în cadrul unei organizații sindicale i se mențin postul și funcția deținute la momentul suspendării din funcție, iar la revenirea în activitate are dreptul de a avansa în gradul profesional, de a beneficia de gradație la împlinirea stagiilor prevăzute de lege și de a participa la concursuri pentru avansarea în carieră.
(16) Pentru perioada în care raportul de serviciu al personalului prevăzut la art. 2 este suspendat potrivit prevederilor alin. (13), funcția deținută în cadrul organizației sindicale se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în vederea deschiderii drepturilor de pensie.
Articolul 147
(1) În cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) lit. a)-c), încheierea, ordonanța sau, după caz, încheierea de începere a judecății se comunică în termen de 24 de ore președintelui curții de apel sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză, ori președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau celui al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, conducătorului altei instituții în cadrul căreia persoana ce urmează a fi suspendată din funcție își desfășoară activitatea. Termenul de 24 de ore curge de la rămânerea definitivă a încheierii sau, după caz, a ordonanței procurorului.
(2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate într-o cauză penală față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), instanța de executare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1) o copie de pe dispozitivul hotărârii.
Articolul 148
(1) Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție comunică de îndată personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) și, după caz, conducerii instanței ori parchetului unde acesta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.
(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) ori se dispune restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcție încetează, iar personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suspendat este repus în situația anterioară, beneficiind de drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcția de execuție sau, după caz, pe perioada în care nu a putut exercita funcția de conducere din pricina suspendării. Drepturile bănești ce se plătesc vor fi majorate, indexate și reactualizate, incluzând și dobânda legală penalizatoare, obligații de plată ce se stabilesc prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui curții de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizia sau, după caz, ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al Direcției Naționale Anticorupție, precum și, dacă este cazul, a conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea. Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se recunoaște vechimea în muncă, vechimea în specialitate și vechimea în funcție pe această perioadă.
(3) Suspendarea din funcție încetează și în situația în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunță în primă instanță. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de achitare sau încetare a procesului penal.
Articolul 149
(1) În cazul prevăzut la art. 146 alin. (1) lit. d), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate.
(2) Comisia medicală de specialitate se stabilește prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza propunerilor nominale ale ministrului sănătății. Comisia astfel constituită elaborează procedura de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică, aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Atunci când există indicii că personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) suferă de o boală psihică, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune prezentarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.
(4) În cazul în care comisia constată că persoana suferă de o boală psihică care o împiedică să își exercite funcția în mod corespunzător, aceasta este suspendată din funcție în condițiile art. 146 alin. (5). Prin raportul de expertiză comisia stabilește și termenul la care persoana urmează să revină la reexaminare.
(5) Suspendarea din funcție se dispune până la însănătoșire, constatată printr-o nouă expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală de specialitate.
(6) Dispozițiile art. 146 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(7) În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea dispune suspendarea din funcție a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcție pentru acest motiv, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se plătesc drepturile salariale și nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcție și în specialitate. Suspendarea din funcție încetează prin decizie a președintelui curții de apel sau, după caz, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori prin decizie a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau al conducătorului altei instituții în care persoana ce urmează a fi suspendată își desfășoară activitatea, de la data prezentării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la expertiza de specialitate.
Articolul 150
Dispozițiile art. 149 se aplică în mod corespunzător cursanților Școlii Naționale de Grefieri, suspendarea calității de cursant putând fi dispusă de Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoșire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la art. 149 alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de cursant.
Articolul 151
Decizia de suspendare din funcție poate fi contestată la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul în termen de 30 de zile de la comunicare.
Articolul 152
Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în următoarele cazuri:a) demisie; ... b) pensionare, potrivit legii; ... c) incapacitate profesională; ... d) ca sancțiune disciplinară; ... e) condamnarea definitivă, amânarea aplicării pedepsei sau renunțarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum și renunțarea la urmărirea penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, cu excepția situațiilor în care, la solicitarea persoanelor care au competența numirii în funcție a personalului prevăzut de art. 2 alin. (1), Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că infracțiunile, săvârșite din culpă, nu afectează prestigiul justiției; ... f) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcție dispuse potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (7); ... g) neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 4 lit.d); ... h) constatarea, în condițiile prevăzute la art. 146 alin. (6) și art. 149 alin. (6), a unei boli ireversibile; ... i) alte cazuri expres prevăzute de prezenta lege. ...
Articolul 153
(1) Eliberarea din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune prin decizie sau ordin, de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60.
(2) Pentru personalul care a urmat cursurile Școlii Naționale de Grefieri, dacă eliberarea din funcție are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani de la numirea în funcție, decizia sau ordinul de eliberare din funcție prevăzute la alin. (1) se comunică Școlii Naționale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere.
(3) Ordinul sau decizia de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție poate fi contestat la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(4) În cazul în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva ordinului sau deciziei de eliberare din funcție sau prin care se propune eliberarea din funcție, acesta este suspendat din funcție până la soluționarea definitivă a cauzei de către instanța competentă.
(5) În perioada suspendării prevăzute la alin. (4), personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicții și incompatibilități prevăzute la art. 187 și nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeași perioadă, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) i se plătesc, după caz, potrivit legii, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.
(6) În sensul prezentei legi, se consideră eliberat din funcție din motive neimputabile personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care a fost eliberat din funcție prin demisie, pensionare sau transfer.
Articolul 154
(1) În cazuri obiective, temeinic justificate, legate de necesitatea asigurării bunei funcționări a instanței sau a parchetului unde se solicită delegarea, președintele curții de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, la propunerea conducătorului instanței ori al parchetului aflate în circumscripție, poate delega personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) din circumscripția teritorială a aceleiași curți de apel sau a aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel, cu acordul scris al persoanei delegate.
(2) Delegarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile și poate fi prelungită, numai cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.
Articolul 155
(1) În interesul bunei funcționări a instanțelor sau parchetelor, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot dispune, cu avizul motivat al conducătorului instanței judecătorești ori al parchetului de pe lângă aceasta, detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), cu acordul scris al persoanei detașate, în cadrul altor instanțe judecătorești sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităților subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora.
(2) Detașarea se dispune pe o durată de până la 3 ani și poate fi prelungită o singură dată, cu acordul persoanei detașate.
Articolul 156
(1) Pe perioada delegării și detașării, persoana beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru acest personal. Dacă drepturile salariale prevăzute pentru funcția pe care este delegată sau detașată sunt inferioare celor de care beneficiază persoana delegată sau detașată își păstrează drepturile salariale ale funcției pe care o deține.
(2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), care este detașat sau delegat în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:a) diurnă în cuantum de 2% din salariul de bază brut lunar, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare; ... b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din salariul de bază brut lunar pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă localitate; ... c) decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției. ...
diurnă în cuantum de 2% din salariul de bază brut lunar, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;
decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din salariul de bază brut lunar pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă localitate;
decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției.
(3) Detașarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune de către persoanele care au competența numirii lor în funcție potrivit art. 60.
Articolul 157
(1) Transferul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) între instanțele judecătorești sau parchetele de pe lângă acestea se aprobă, la cererea celor în cauză, cu avizul motivat al președintelui instanței sau al conducătorului parchetului de unde se transferă și unde se transferă, de către președintelui instanței sau conducătorul parchetului de unde se transferă personalul.
(2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) încadrat pe o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată, care a ocupat în trecut o funcție de execuție pe perioadă nedeterminată la o instanță sau parchet cu grad superior celei/celui la care funcționează la momentul formulării cererii, se poate transfera la o instanță sau parchet cu grad egal sau inferior celei/celui la care a ocupat funcția de execuție în trecut.
(3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.
(4) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) transferat la o instanță judecătorească sau la un parchet, inferioare în grad celei/celui de la care a fost transferat, își păstrează gradul profesional dobândit.
(5) La soluționarea cererilor de transfer se au în vedere următoarele criterii:a) motivele invocate în cererea de transfer; ... b) volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; ... c) vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul; ... d) vechimea efectivă în funcție; ... e) vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul; ... f) domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului; ... g) distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează personalul care solicită transferul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; ... h) starea de sănătate și situația familială. ...
motivele invocate în cererea de transfer;
volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora;
vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul;
vechimea efectivă în funcție;
vechimea în gradul aferent instanței sau parchetului la care se solicită transferul;
domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului;
distanța dintre domiciliul sau, după caz, reședința și sediul instanței sau al parchetului la care funcționează personalul care solicită transferul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
starea de sănătate și situația familială.
Articolul 158
Procedura delegării, detașării și transferului se stabilesc prin regulamente elaborate de secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 159
(1) Școala Națională de Grefieri este instituția publică, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială și continuă a grefierilor judiciari, a grefierilor de ședință, a grefierilor principali și a grefierilor, precum și formarea formatorilor.
(2) Școala Națională de Grefieri nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supusă dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ și recunoașterea diplomelor.
(3) Școala Națională de Grefieri are sediul în municipiul București.
(4) Școala Națională de Grefieri își poate desfășura activitatea și în teritoriu, în centre și puncte zonale de formare profesională ori la sediile instanțelor și parchetelor.
Articolul 160
(1) Școala Națională de Grefieri este condusă de un consiliu de conducere format din 9 membri, astfel:a) un membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii; ... b) un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere; ... c) un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere; ... d) 2 reprezentanți aleși din cadrul personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, din care cel puțin un reprezentant este ales din rândul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a), care are calitatea de personal de instruire; ... e) 2 reprezentanți ai cursanților, aleși pe durata cursurilor, unul din partea grefierilor de ședință și unul din partea grefierilor principali; ... f) directorul Institutului Național al Magistraturii; ... g) directorul Școlii Naționale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere și prezidează ședințele acestuia. ...
un membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
un reprezentant al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere;
un reprezentant al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnat de Colegiul de conducere;
2 reprezentanți aleși din cadrul personalului de instruire al Școlii Naționale de Grefieri, din care cel puțin un reprezentant este ales din rândul personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a), care are calitatea de personal de instruire;
2 reprezentanți ai cursanților, aleși pe durata cursurilor, unul din partea grefierilor de ședință și unul din partea grefierilor principali;
directorul Institutului Național al Magistraturii;
directorul Școlii Naționale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere și prezidează ședințele acestuia.
(2) Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepția mandatului reprezentanților cursanților, care sunt aleși pe durata studiilor.
Articolul 161
Consiliul de conducere propune proiectul de buget al Școlii Naționale de Grefieri și hotărăște asupra problemelor care privesc organizarea și funcționarea Școlii Naționale de Grefieri, la propunerea directorului acestei instituții sau a unei treimi din membrii săi.
Articolul 162
(1) Școala Națională de Grefieri este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.
(2) Directorul Școlii Naționale de Grefieri este ordonator terțiar de credite.
Articolul 163
(1) Numărul maxim de posturi pentru Școala Națională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.
(2) Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Școlii Naționale de Grefieri, precum și organizarea și funcționarea acestei instituții se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 164
(1) Conducerea Școlii Naționale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncți și un director economic.
(2) Directorul și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
(3) Cel puțin unul dintre directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri va fi numit din rândul grefierilor care au calitatea de personal de instruire.
(4) Anunțurile privind ocuparea funcțiilor de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.
(5) Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data afișării, însoțite de curriculum vitae, plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante.
(6) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2).
(7) În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața unei comisii numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susținerea planului managerial și are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, de sinteză, de previziune, de strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcția de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
(8) Judecătorii, procurorii și grefierii numiți sau delegați în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detașați la Școala Națională de Grefieri, în condițiile legii.
Articolul 165
(1) Personalul de instruire al Școlii Naționale de Grefieri este numit prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea directorului Școlii Naționale de Grefieri, în principal din rândul grefierilor judiciari, grefierilor de ședință și grefierilor principali, dar și din rândul judecătorilor, procurorilor sau al altor specialiști.
(2) În cadrul Școlii Naționale de Grefieri, personalul de instruire poate fi detașat sau transferat din cadrul unor instituții din sistemul judiciar.
Articolul 166
Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se face ținându-se seama de locul și rolul acestuia în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea fiecărei funcții, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru această categorie de personal.
Articolul 167
(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.
(2) Durata normală a programului de lucru este de 8 ore pe zi și 40 de ore pe săptămână.
(3) Orele prestate de personalul prevăzut la art. 2 peste durata normală a timpului de lucru se realizează doar din dispoziția șefului ierarhic superior și se compensează pe baza documentelor justificative cu timp liber corespunzător. În cazul în care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzător nu a fost posibilă în următoarele 60 de zile după efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plăti, în luna următoare, cu un spor din salariul de bază, după cum urmează:a) 75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru; ... b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează. ...
75% din salariul de bază pentru primele două ore de depășire a duratei normale a zilei de lucru;
100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu un spor de 100% se plătesc și orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.
Articolul 168
(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este liber să se asocieze ori să adere la organizații sindicale, precum și la organizații profesionale, locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale și economice, ori la alte asociații sau fundații umanitare.
(2) Înalta Curte de Casație și Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, pe de o parte, și organizațiile sindicale reprezentative cel puțin la nivel de grup de unități ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) sau reprezentanții acestui personal, pe de altă parte, pot încheia contracte colective care să cuprindă numai măsuri referitoare la:a) constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă; ... b) sănătatea și securitatea în muncă; ... c) formarea și perfecționarea profesională; ... d) alte măsuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale. ...
constituirea și folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă;
sănătatea și securitatea în muncă;
formarea și perfecționarea profesională;
Consultarea acestui document nu înlocuiește lectura Monitorului Oficial corespunzător. Nu ne asumăm răspunderea pentru eventualele inexactități rezultate din transformarea textului original în acest format.
Acest text este publicat în condițiile de reutilizare proprii ale sursei Portalul Legislativ, nu sub o licență Legalize sau de domeniu public.
Portalul Legislativ
Domeniu public (texte oficiale, Legea nr. 8/1996, art. 9)