LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024

(3) Contractul colectiv se încheie cu reprezentanții personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), desemnați în condițiile legii, în cazul în care organizația sindicală nu este reprezentativă la nivel de grup de unități sau personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) nu este organizat în sindicate.

(4) Contractul colectiv se încheie pe o perioadă de cel puțin un an și poate fi modificat, completat ori prelungit prin acte adiționale, cu acordul părților.

(5) Încheierea, modificarea, completarea ori prelungirea contractului colectiv se face la inițiativa scrisă a oricărei părți, în urma unor negocieri între părțile acordului.

(6) Negocierile cu privire la încheierea, modificarea, completarea sau prelungirea acordului nu vor putea începe mai târziu de 10 zile și nici mai devreme de 3 zile de la înregistrarea solicitării.

(7) Dispozițiile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, privind părțile, negocierea, conflictul colectiv de muncă, încheierea, efectele contractelor colective de muncă, se aplică în mod corespunzător și contractelor colective încheiate în condițiile prezentului articol.

(8) Înalta Curte de Casație și Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea, după caz, furnizează organizațiilor sindicale reprezentative sau reprezentanților personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) informațiile necesare pentru încheierea contractului colectiv.

Articolul 169

(1) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este recunoscut dreptul la grevă, în condițiile legii, cu respectarea principiilor continuității și ale celerității activității de justiție.

(2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esențiale, nu mai puțin de o treime din activitatea normală.

(3) Nu poate fi afectată de grevă participarea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) la ședințele de judecată sau, după caz, la activitățile de urmărire penală pentru soluționarea cauzelor cu arestați în materie penală și în alte materii, pentru soluționarea cauzelor privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluționarea cererilor de ordonanță președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate, motivat, ca fiind urgente de către instanță sau de către conducerea parchetului.

(4) Pe perioada desfășurării grevei sunt interzise orice fel de presiuni exercitate de angajator împotriva personalului, este interzisă declanșarea cercetărilor disciplinare, iar cele în curs de derulare vor fi suspendate până la epuizarea grevei.

Articolul 170

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, acesta beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:a) organizate la inițiativa ori în interesul instanței sau al parchetului unde este încadrat; ... b) urmate la inițiativa personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), cu acordul președintelui curților de apel, al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel pentru personalul din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel sau la propunerea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv celui al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru personalul din cadrul acestor direcții; ... c) organizate de Școala Națională de Grefieri, de centrele zonale de formare continuă, în condițiile legii, sau de alte instituții de formare a acestui personal, din țară sau din străinătate. ...

(3) În cazul în care formarea profesională, realizată în condițiile prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localității în care își are sediul instanța sau parchetul, personalul de specialitate beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prevăzute la art. 156.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare profesională a grefierilor și a altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești sau al parchetelor de pe lângă acestea, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. a) și c), curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea, precum și, după caz, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Școala Națională de Grefieri au obligația să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.

(5) Cheltuielile privind masa și cazarea personalului de specialitate care participă la cursurile de formare profesională, organizate în condițiile prevăzute la alin. (2) lit. c), se suportă de Școala Națională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanța sau parchetul al cărui angajat este.

Articolul 171

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

(2) Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 172

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază anual de 3 călătorii în țară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru trei călătorii în țară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

Articolul 173

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii plătite, pentru studii de specialitate, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în țară sau în străinătate, pentru pregătirea și susținerea concursurilor de promovare, prevăzute de prezenta lege, de doctorat, precum și la concedii fără plată, potrivit legislației în vigoare sau pentru alte evenimente, în condițiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 171 alin. (2).

(2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concedii și indemnizații pentru asigurări sociale de sănătate, precum și la alte concedii și indemnizații, în conformitate cu legislația în vigoare.

(3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la concediu plătit pentru ziua/zilele în care participă la concursul de promovare în funcții de conducere sau la cel de promovare la instanța/parchetul superior.

Articolul 174

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar, precum și soțul sau soția beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, respectiv servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, în condițiile contractului-cadru din sistemul de asigurări sociale de sănătate, suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul ordonatorului principal de credite, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate.

(2) Condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale în condițiile alin. (1) sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și copiilor aflați în întreținerea personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), în activitate sau pensionar.

(4) Instanțele și parchetele au obligația să asigure personalului de specialitate condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.

(5) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) beneficiază și de:a) bilete de odihnă, bilete de tratament balnear și bilete de recuperare fizică și psihică, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ... b) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni medicale dobândite în timpul exercitării profesiei, dacă nu pot fi tratate în țară, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului; ... c) asistență juridică asigurată în mod gratuit de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea, la cerere, prin avocat, în cazul cercetării penale, urmăririi penale sau judecării sale pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în cazurile și condițiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În situația în care se constată vinovăția personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), acesta este obligat să restituie toate cheltuielile efectuate de instanța sau parchetul unde își desfășoară activitatea. ...

Articolul 175

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, acesta, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lui nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit o locuință de către autoritățile administrației publice locale.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1), căruia nu i s-a atribuit locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condițiile alin. (1), la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau al II-lea. În situații excepționale, determinate de inexistența unui fond locativ adecvat în localitatea unde își desfășoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuință situată în altă localitate din circumscripția aceluiași tribunal.

(3) Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (2) se stabilește anual, pe localități, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

(4) Au dreptul la locuință de serviciu, potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3), și persoanele delegate, detașate sau transferate în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ele, soțul/soția și copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegate, detașatesau transferate.

(5) Personalul prevăzut la alin. (1), care nu deține în proprietate o locuință proprietate personală ori căruia nu i s-a atribuit o locuință de serviciu în condițiile alin. (1) sau nu beneficiază de compensarea chiriei în condițiile alin. (2) și (3), în localitatea în care își desfășoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își are domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri de carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.

(6) Locuințele de serviciu nu pot fi vândute personalului prevăzut la alin. (1).

(7) Dacă personalul prevăzut la alin. (1), inclusiv soțul/soția acestuia sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție nu mai beneficiază de aceste drepturi.

(8) Contractul de închiriere a locuințelor de serviciu încetează la data eliberării din funcție, inclusiv prin pensionare, a titularului.

(9) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării sau construirii unei locuințe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe, beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

(10) În situația prevăzută la alin. (9), compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (3), dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe achiziționate în timpul carierei.

(11) Dreptul prevăzut la alin. (9) se menține în cazul transferului sau încadrării personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) într-o altă instituție din sistemul justiției, indiferent pe ce rază teritorială se află aceasta.

(12) În situația prevăzută la alin. (9), compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată în timpul carierei.

(13) Dreptul prevăzut la alin. (9) nu are caracter salarial și nu se impozitează.

(14) Condițiile de acordare a drepturilor prevăzute la alin. (9)-(13) se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv prin ordinul procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau prin ordinul procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Articolul 176

(1) Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali, specialiștii criminaliști și tehnicieni criminaliști din cadrul parchetelor beneficiază de despăgubiri acordate din bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al curții de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, al Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 177

Grefierii judiciari, grefierii de ședință, grefierii principali și grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridică, pentru perioada în care desfășoară activitate specifică acestor funcții.

Articolul 178

(1) Pentru merite deosebite în activitate, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar.

(2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Președintele României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Modelul diplomei și modul de confecționare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiției.

Articolul 179

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum și personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 7, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 de luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

(2) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 7, și personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum și personalul prevăzut la art. 3, cu o vechime în specialitate între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1) pentru fiecare an care lipsește din vechimea în specialitate integrală.

(3) Pensia se acordă la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.

(4) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(5) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul de pensii publice se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(6) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupație. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 48 de luni consecutive de activitate, realizate de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.

(7) De prevederile alin. (6) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile acestora.

(8) Soțul supraviețuitor, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, ai personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și ai personalului prevăzut la art. 3, beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul de pensii publice, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susținătorul la data decesului, actualizată, după caz.

(9) Prevederile referitoare la pensia de serviciu și de urmaș se aplică și persoanelor care beneficiază de pensie de serviciu în temeiul hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătorești definitive.

(10) Pensiile de serviciu ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și ale personalului prevăzut la art. 3 se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, personalul își poate păstra pensia aflată în plată.

(11) Se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale:a) partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de serviciu în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice; ... b) partea din pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul de pensii publice, precum și pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, în cazul susținătorilor care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul de pensii publice. ...

(12) Pensia prevăzută de prezentul articol, cu excepția pensiei prevăzute la alin. (8), are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.

(13) Elementele necesare stabilirii pensiilor prevăzute de prezenta lege referitoare la vechimea în specialitate, vechimea în funcție și baza de calcul al pensiei se dovedesc cu document eliberat de instanța judecătorească competentă, de parchetul de pe lângă aceasta sau de INEC, pe răspunderea acestora.

(14) Plata pensiei prevăzute de prezenta lege se face astfel:a) de la data eliberării din funcție prevăzută în decizia conducătorului instanței judecătorești, a conducătorului parchetului de pe lângă aceasta sau, după caz, a directorului INEC, dar nu mai devreme de data acordării pensiei de serviciu, în situația personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 3, aflat în activitate la data depunerii cererii de pensionare; ... b) de la data acordării pensiei, în situația persoanelor prevăzute la alin. (6) și (8). ...

(15) Prevederile prezentei legi, referitoare la pensii, se completează cu cele ale legislației privind pensiile din sistemul public de pensii cu privire la modalitățile de stabilire și plată, precum și la cele referitoare la revizuirea, suspendarea, reluarea, încetarea, recuperarea sumelor încasate necuvenit și jurisdicție.

Articolul 180

(1) De prevederile art. 179, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de acesta, beneficiază și fostul personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea, al fostelor notariate de stat, precum și al fostelor arbitraje de stat sau departamentale și care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază de o categorie de pensie din sistemul public de pensii.

(2) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (1) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul prevăzut la art. 2, aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat solicitantul înaintea eliberării din funcția de personal auxiliar de specialitate, precum și media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare lunii în care acesta a fost eliberat din funcție. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și la art. 3 aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului sau INEC.

(3) De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și executorii judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o vechime în această funcție de cel puțin 20 de ani.

(4) Baza de calcul al pensiei prevăzute la alin. (3) o reprezintă media salariilor de bază brute lunare din ultimele 48 de luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, specifice funcției de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcție de nivelul studiilor, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului, la care se adaugă media sporurilor, în procent, avute în ultimele 48 de luni anterioare datei eliberării din funcție. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportat la funcția de grefier gradul I, respectiv treapta I, în funcție de nivelul studiilor, aflat în activitate în condiții identice de funcție, vechime, grad sau treaptă și nivel al instanței ori parchetului.

(5) În situația persoanelor prevăzute la alin. (1)-(4), pensia se acordă la cerere, se cuvine și se plătește începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului sau, după caz, la casa de pensii sectorială competentă.

Articolul 181

(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), și nici personalul prevăzut la art. 3 care, chiar, ulterior eliberării din funcție, a fost condamnat definitiv ori pentru care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracțiune în legătură cu acestea ori o infracțiune contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

(2) Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluționarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public.

(3) Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c), precum și față de personalul prevăzut la art. 3, acesta este repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din sistemul public încasată după punerea în mișcare a acțiunii penale.

(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare persoanelor care au competența numirii în funcție potrivit art. 60. Aceste persoane vor informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

Articolul 182

Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 179 personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. a)-c) și nici personalul prevăzut la art. 3 cu privire la care s-a stabilit sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 196 alin. (1) lit. e). Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condițiile legii.

Articolul 183

În vederea aplicării prevederilor prezentei legi referitoare la pensiile de serviciu se vor emite norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.

Articolul 184

(1) Grefierii judiciari și grefierii de ședință au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ținutei vestimentare corespunzătoare instanței la care funcționează, potrivit legii.

(2) În ședințele de judecată, grefierii judiciari și grefierii de ședință au obligația de a purta ținuta vestimentară compusă din: robă de culoare neagră și bavetă de culoare albastru-închis.

(3) Ordonatorii secundari și terțiari de credite au obligația să asigure ținuta vestimentară obligatorie, respectiv să asigure câte o robă și o bavetă în stare corespunzătoare fiecărui grefier judiciar și grefier de ședință.

(4) Detalierea aspectelor referitoare la ținuta vestimentară a grefierilor judiciari și a grefierilor de ședință se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Articolul 185

Data de 4 iulie, data publicării în Monitorul Oficial a Legii nr. 982/1865 pentru organizarea judecătorească, prin care a fost reglementată pentru prima dată funcția de grefier, se proclamă Ziua Grefierilor din cadrul autorității judecătorești.

Articolul 186

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparțialitate și celeritate, în conformitate cu legea, și să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să aducă prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiției.

Articolul 187

(1) Funcțiile de personal prevăzute la art. 2 alin. (1) sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislația în vigoare, și a funcției de formator în cadrul Școlii Naționale de Grefieri.

(2) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este interzis:a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; ... b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; ... c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome; ... d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic; ... e) să facă parte din partide sau formațiuni politice și să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic. ...

(3) În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociat sau acționar la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. c), personalul prevăzut la alin. (1) poate fi acționar sau asociat ca urmare a dispozițiilor legale privind privatizarea în masă.

Articolul 188

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra cauzelor cu care a fost sesizat parchetul.

(2) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluțiile date în dosarele despre care a luat cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Articolul 189

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să respecte programul de lucru și să rezolve lucrările în termenele stabilite de lege, de regulamentul de ordine interioară al instanțelor și parchetelor, precum și de eventuale norme interne stabilite la nivel de instanță/unitate de parchet, în măsura în care nu contravin dispozițiilor legale în vigoare în materie.

(2) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 167 alin. (2), este considerată muncă suplimentară.

(3) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forța majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.

(4) Compensarea muncii suplimentare se face conform art. 167 alin. (3).

(5) Perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) asigură serviciul de permanență la nivelul instanțelor și parchetelor se consideră timp alocat muncii și constituie vechime în muncă, în specialitate și în funcție.

(6) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate să refuze îndeplinirea sarcinilor și indicațiilor primite de la superiorii direcți, dacă acestea contravin unor regulamente sau legislației în vigoare.

Articolul 190

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interese.

(2) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să dea, o singură dată, la momentul numirii în funcție, o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii.

(3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu a dat declarația prevăzută la alin. (2) este obligat să dea această declarație în termen de 30 de zile de la această dată.

(4) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică declarația prevăzută la alin. (2). Rezultatele verificărilor se comunică instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea persoana respectivă și se atașează la dosarul profesional.

(5) Dacă în urma verificărilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se constată că persoana a fost lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, persoana nu mai poate fi numită în funcția respectivă sau, dacă este deja numită, este eliberată din funcție.

(6) Dispozițiile legale privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică se aplică în mod corespunzător.

Articolul 191

(1) Personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) îi este interzis să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informații.

(2) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută.

(3) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu a fost și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al niciunui serviciu de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

(4) Verificarea veridicității datelor din declarațiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declarație de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, anual, din oficiu sau ori de câte ori este sesizat de conducătorul instanței sau al parchetului unde își desfășoară activitatea persoana vizată ori personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care este vizat.

(5) Rezultatul verificărilor prin care se constată încălcarea incompatibilității prevăzute la alin. (1) se concretizează într-un înscris și se comunică conducătorului instanței sau al parchetului unde își desfășoară activitatea persoana vizată, celui vizat de verificare, precum și, la cerere, oricărei persoane.

(6) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat la instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 3 luni de la data la care a luat cunoștință, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform legii, cu parcurgerea procedurii prealabile.

Articolul 192

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) este obligat să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional.

Articolul 193

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) răspunde disciplinar, civil și penal, după caz, în condițiile legii.

Articolul 194

(1) Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru conduitele care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiției.

(2) Codul deontologic al grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 195

(1) Constituie abateri disciplinare:a) întârzierea, în mod repetat și din motive imputabile, în efectuarea lucrărilor sau în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; ... b) absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanței ori a parchetului; ... c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor, procurorilor sau a altor colegi; ... d) atitudinile ireverențioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, avocați, experți, martori, justițiabili sau orice altă persoană cu care intră în contact; ... e) nerespectarea confidențialității lucrărilor sau a informațiilor care au acest caracter; ... f) nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează modul de comunicare față de terțe persoane a datelor și informațiilor referitoare la activitatea instanțelor judecătorești ori a parchetelor; ... g) manifestări care aduc atingere demnității sau probității profesionale; ... h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; ... i) neglijența gravă ori neglijențe repetate în rezolvarea lucrărilor sau în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; ... j) încălcarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere, declarațiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilități sau la alte interdicții; ... k) omisiunea gravă de a-și îndeplini atribuțiile ce îi revin potrivit legii; ... l) nerespectarea, din motive imputabile, a obligației de a participa cel puțin o dată la 3 ani la o formă de pregătire profesională continuă, organizată de Școala Națională de Grefieri; ... m) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când știe că există una din situațiile prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere; ... n) nerespectarea dispozițiilor legale sau regulamentare privind distribuirea aleatorie a cauzelor. ...

(2) Există gravă neglijență atunci când personalul prevăzut la art. 2 nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Articolul 196

(1) Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la art. 2 alin. (1), proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt:a) avertismentul; ... b) reducerea cu 5-15% a salariului de bază și/sau a indemnizației de conducere, pe o durată de 1-3 luni; ... c) mutarea disciplinară la o altă instanță sau parchet, pe o durată de 1-3 luni; ... d) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; ... e) eliberarea din funcție. ...

(2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către persoana care are competența de numire și eliberare din funcție a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1).

(3) Sancțiunea disciplinară prevăzută la alin. (1) lit. a) se radiază de drept, dacă, în termen de un an de la aplicare, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se mai aplică o nouă sancțiune disciplinară.

(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) se radiază de drept, dacă, în termen de 3 ani de la data de la care și-au încetat efectele, personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară.

Articolul 197

(1) Revocarea din funcția de conducere se dispune de către președintele curții de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție teritorială își desfășoară activitatea persoana în cauză ori de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procuroru-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori de conducătorul altei instituții în care persoana ce urmează a fi revocată din funcția de conducere își desfășoară activitatea.

(2) Revocarea din funcția de conducere a personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) se dispune pentru următoarele motive:a) în cazul în care nu mai îndeplinește una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; ... b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; ... c) în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare, cu excepția avertismentului. ...

(3) La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.

(4) La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere: comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, grefierii și alte categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparența actului de conducere.

(5) La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere: îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere: capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

(7) Împotriva ordinului sau deciziei de revocare din funcția de conducere se poate face plângere la instanța de contencios administrativ competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile.

(8) Modul de verificare a îndeplinirii criteriilor prevăzute la alin. (3)-(6) se stabilește prin metodologie aprobată prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 198

(1) În cazul în care există o sesizare referitoare la săvârșirea unei abateri disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către o comisie constituită din 3 judecători sau procurori, după caz, desemnați de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori, după caz, de președintele curții de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

(3) Pentru fiecare membru titular al comisiei este desemnat și un membru supleant. Membrii supleanți îi înlocuiesc de drept pe membrii titulari, în situația în care aceștia lipsesc temporar pe perioada desfășurării cercetării disciplinare.

(4) Membrii Comisiei, titularii și supleanții sunt desemnați pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii pentru un singur mandat, în aceleași condiții.

(5) Din comisiile prevăzute la alin. (2) și (3) nu pot face parte:a) soți, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv, în timpul aceluiași mandat; ... b) persoane care au fost sancționate disciplinar în ultimii 3 ani sau care se află în curs de cercetare disciplinară. Dacă cercetarea începe după numirea în comisie, calitatea de membru încetează, fiind numit un nou membru pentru mandatul rămas. ...

(6) Președintele comisiilor prevăzute la alin. (2) este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplă, din rândul membrilor comisiei.

(7) În cazul în care unul dintre membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana cercetată ori în cazul în care s-a pronunțat anterior cu privire la cauza cercetată, acesta nu participă la soluționarea respectivei cauze și este înlocuit pentru soluționarea respectivei cauze cu unul dintre membrii supleanți, în mod corespunzător.

Articolul 199

(1) Sesizarea comisiei se poate face de către orice persoană interesată ori din oficiu.

(2) Sesizarea disciplinară cuprinde următoarele:a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum și, dacă este cazul, funcția deținută; ... b) numele, prenumele, funcția deținută și compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea; ... c) descrierea faptei ce constituie obiectul sesizării; ... d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei; ... e) indicarea, cel puțin cu aproximație, a datei la care fapta a fost săvârșită; ... f) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea; ... g) data și semnătura persoanei ce formulează sesizarea. ...

(3) Sesizarea se formulează în scris și va fi însoțită, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care o susțin.

(4) Sesizarea va fi clasată dacă nu cuprinde mențiunile și informațiile prevăzute la alin. (2), cu excepția lit. e).

Articolul 200

(1) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente ce pot fi avute în vedere pentru calificarea faptelor drept abateri disciplinare și pentru aprecierea vinovăției sau a nevinovăției persoanei cercetate.

(2) Persoanei cercetate i se va comunica, după caz, o copie de pe sesizarea adresată comisiei, sub sancțiunea nulității.

(3) Citarea și ascultarea persoanei cercetate, precum și verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii. Audierea acesteia trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Persoana cercetată poate fi asistată sau reprezentată de un avocat ales și de un reprezentant al organizației sindicale al cărei membru este. Refuzul persoanei în cauză de a se prezenta la cercetări sau de a face declarații se consemnează într-un proces-verbal și nu va împiedica finalizarea cercetării prealabile.

(4) Poate fi citată spre a fi audiată persoana care a înaintat sesizarea comisiei, precum și orice altă persoană ale cărei declarații sunt necesare la soluționarea cauzei.

(5) Persoana cercetată ori, după caz, reprezentantul sau apărătorul său are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și poate solicita administrarea de probe în apărare.

(6) Rezultatul cercetării prealabile este consemnat într-un raport motivat care se înaintează de către comisie conducătorului instituției, în termen de 30 de zile de la începerea cercetării, care poate fi prelungit, o singură dată, cu 30 de zile.

(7) Lucrările comisiei se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de toți membrii acesteia. În procesul-verbal se consemnează dacă persoana cercetată nu s-a prezentat în fața comisiei.

(8) Deciziile comisiei se adoptă în prezența tuturor membrilor titulari, după caz, supleanți, și cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 201

(1) Soluțiile pe care le poate dispune comisia sunt: a) să dispună motivat clasarea, în cazul în care sunt depășite termenele legale sau sesizarea nu conține elementele cerute de lege; ... b) să propună conducătorului instituției respingerea sesizării, în cazul în care constată că aceasta este neîntemeiată, că fapta săvârșită nu constituie abatere disciplinară sau că persoana cercetată nu este vinovată; ... c) să propună conducătorului instituției admiterea sesizării și aplicarea unei sancțiuni disciplinare, în cazul în care constată că aceasta este întemeiată; sancțiunea propusă va fi proporțională, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite și urmările acesteia, cauzele care au determinat săvârșirea acesteia, cu împrejurările concrete în care abaterea a fost săvârșită, cu gradul de vinovăție, cu circumstanțele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului și existența în antecedentele celui cercetat a altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate din dosarul profesional. ...

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se dispun prin act administrativ al conducătorului instituției, care se redactează în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii Comisiei.

(3) În cazul în care Comisia are indicii că fapta săvârșită de persoana cercetată poate fi considerată infracțiune, aceasta propune de îndată conducătorului instituției sesizarea organelor de urmărire penală.

Articolul 202

În măsura în care conducătorul instituției consideră că este necesară completarea cercetării prealabile, va dispune efectuarea de verificări suplimentare, Comisia putând, motivat, să emită, în termen de 30 de zile, un raport de completare a celui inițial sau să mențină raportul inițial.

Articolul 203

(1) Sancțiunea disciplinară aplicată nu poate fi mai gravă decât cea propusă de Comisie.

(2) Sub sancțiunea nulității absolute, actul administrativ prevăzut la art. 201 alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele mențiuni:a) numele, prenumele persoanei sancționate și descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; ... b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat; ... c) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; ... d) sancțiunea ce va fi aplicată; ... e) termenul în care hotărârea poate fi atacată și instanța competentă. ...

(3) Actul prevăzut la alin. (2) se comunică în scris persoanei vizate de sesizare și autorului sesizării, conform dispozițiilor legale, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii lui.

(4) Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă.

(5) Sancțiunea disciplinară se aplică în maximum 30 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de doi ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare.

Articolul 204

(1) Aplicarea unei sancțiuni disciplinare persoanei care îndeplinește o funcție de conducere atrage revocarea din funcția de conducere.

(2) Persoana revocată dintr-o funcție de conducere în condițiile alin. (1) nu mai poate fi numită într-o funcție de conducere pe o perioadă de 3 ani.

Articolul 205

(1) Grefierul judiciar realizează activități specifice, potrivit sarcinilor trasate de judecători, sub îndrumarea și coordonarea acestora.

(2) Grefierul judiciar îndeplinește atribuții nejurisdicționale referitoare la judecata în primă instanță și în căile de atac.

(3) În ceea ce privește judecata în primă instanță, grefierul judiciar îndeplinește următoarele atribuții:a) întocmește un sumar al situației de fapt expuse în cererea de chemare în judecată, cererea reconvențională, întâmpinare sau actul de sesizare a instanței; ... b) identifică problemele de drept incidente în cauză, din punctul de vedere al legislației aplicabile, practicii judiciare relevante, inclusiv al deciziilor Curții Constituționale, al deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și al deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv ale Curții de Justiție a Uniunii Europene; ... c) verifică cadrul procesual, respectiv: ține evidența persoanelor audiate ca martori și a adreselor acestora; verifică alte elemente necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare pentru primul termen de judecată; ... d) propune completului de judecată cuantumul taxei judiciare de timbru datorat potrivit legii pentru cererile și acțiunile introduse la instanțele judecătorești; ... e) îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege în procedura de dobândire a personalității juridice a asociațiilor și fundațiilor și de modificare a statutului ori a beneficiarului real al acestora; ... f) întocmește referatul privind situația materială a solicitantului ajutorului public judiciar, la solicitarea instanței, în condițiile legii; ... g) ia măsuri, din dispoziția președintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de ședință și grefieri a tuturor lucrărilor necesare bunei desfășurări a ședinței de judecată; ... h) îndrumă activitatea grefierului de ședință. ...

(4) În ceea ce privește judecata în căile de atac, grefierul judiciar îndeplinește următoarele atribuții:a) elaborează o sinteză a hotărârii supuse căii de atac; ... b) elaborează o sinteză a motivelor invocate în căile de atac, a argumentelor formulate, precum și a probelor propuse; ... c) prezintă problemele de drept incidente în cauză și realizează documentarea cu privire la legislația aplicabilă, doctrina și jurisprudența relevantă; ... d) verifică elementele necesare stabilirii cadrului procesual în vederea realizării procedurii de citare; ... e) îndeplinește orice alte sarcini date de către judecători, precum și atribuțiile prevăzute la alin. (3) lit. b). ...

(5) În ceea ce privește pregătirea următoarelor termene de judecată, grefierul judiciar realizează documentarea problemelor de drept invocate de părți, din punctul de vedere al jurisprudenței, doctrinei sau al altor hotărâri judecătorești cu caracter obligatoriu care sunt incidente în cauză.

(6) După finalizarea dezbaterilor, grefierul judiciar îndeplinește următoarele atribuții: a) realizează verificări în dosar, la indicația judecătorilor în vederea obținerii lămuririlor necesare pentru pronunțarea soluției; ... b) ține evidența hotărârilor relevante ale judecătorilor, pentru actualizarea portalului instanțelor de judecată și pentru procedura evaluării periodice a activității. ...

Articolul 206

Grefierul judiciar îndeplinește din dispoziția conducerii instanței și alte atribuții decât cele specifice activității de judecată, stabilite în sarcina judecătorilor delegați sau desemnați potrivit regulamentului de organizare interioară al instanțelor.

Articolul 207

Grefierul principal îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege și Regulamentul de ordine interioară al parchetelor și realizează activități specifice potrivit sarcinilor trasate de procurori, sub îndrumarea și coordonarea acestora.

Articolul 208

Grefierul de ședință participă la ședințele de judecată și îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege și de Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Articolul 209

Grefierii, specialiștii IT, specialiștii criminaliști, tehnicienii criminaliști, agenții procedurali și șoferii îndeplinesc atribuțiile prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea sau orice alte atribuții stabilite prin legi sau regulamente în sarcina lor.

Articolul 210

Expertul criminalist care funcționează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conținutul raportului de expertiză criminalistică.

Articolul 211

Expertul criminalist are obligația să își îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparțialitate, profesionalism și obiectivitate.

Articolul 212

Expertul criminalist trebuie să se abțină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să afecteze încrederea în imparțialitatea și independența sa, precum și de la orice faptă care ar putea aduce atingere prestigiului justiției sau al instituției în care funcționează.

Articolul 213

Expertul criminalist trebuie să cunoască și să respecte limitele competenței sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice.

Articolul 214

(1) Recrutarea personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenței și egalității, în condițiile legii.

(2) Concursul pentru ocuparea posturilor de specialitate criminalistică se organizează de Institutul Național de Expertize Criminalistice, pe specialități de expertiză criminalistică, ori de câte ori este necesar.

(3) Organizarea și desfășurarea concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Articolul 215

La concursul pentru ocuparea funcțiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) are cetățenia română și capacitate deplină de exercițiu; ... b) are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licență în domeniul specialității în care candidează; ... c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; ... d) cunoaște limba română și are domiciliul în România; ... e) are cunoștințe de operare pe calculator; ... f) este aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției; ... g) nu a fost și nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al vreunui serviciu de informații; ... h) cunoaște o limbă străină de circulație internațională, la nivel mediu. ...

Articolul 216

(1) Anunțul privind concursul prevăzut la art. 215 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și într-un cotidian de largă circulație și se afișează la sediul Institutului Național de Expertize Criminalistice, al laboratoarelor interjudețene de expertize criminalistice unde se află posturile vacante și pe site-ul institutului, cu cel puțin 60 de zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru prima probă a concursului.

(2) Bibliografia și tematica se stabilesc, pe specialități de expertiză, de comisia de concurs și se propun spre aprobare directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(3) Dosarul de înscriere la concurs se depune în termen de 20 de zile lucrătoare de la data afișării anunțului privind concursul.

Articolul 217

(1) Pentru organizarea și desfășurarea concursului prevăzut la art. 215, până cel târziu la data publicării anunțului de concurs, directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice numește, prin decizie, comisia de concurs, comisia de soluționare a contestațiilor, precum și președinții acestora.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt compuse dintr-un președinte, doi membri și un secretar.

(3) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1), cu excepția secretarului, sunt persoane din cadrul INEC cu pregătire și experiență profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul.

(4) În situația în care în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice nu există persoane cu pregătire și experiență profesională în specialitatea pentru care se organizează concursul, în comisiile prevăzute la alin. (1) pot fi cooptați specialiști din afara Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(5) Secretarul comisiei de concurs este și secretar al comisiei de soluționare a contestațiilor.

(6) Comisia de concurs stabilește subiectele, precum și baremul de evaluare și notare.

Articolul 218

(1) Concursul constă în două probe eliminatorii: proba scrisă și interviul.

(2) Proba scrisă constă în rezolvarea unui test-grilă, prin intermediul căruia se testează cunoștințele teoretice necesare ocupării postului pentru care se organizează concursul. Testul-grilă cuprinde 100 de întrebări. Fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Subiectele pentru testul-grilă se stabilesc de comisia de concurs, pe baza bibliografiei și a tematicii de concurs, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză și sinteză a candidaților, în concordanță cu nivelul și specificul postului pentru care se organizează concursul.

(4) Durata probei scrise se stabilește de comisia de concurs în funcție de gradul de dificultate și complexitate al subiectelor, dar nu poate depăși 3 ore.

(5) Interviul constă în:a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale; ... b) verificarea cunoștințelor generale impuse de funcție; ... c) analiza și interpretarea unor imagini la prima vedere. ...

(6) În cadrul interviului se testează motivația de a accede în profesie, existența cunoștințelor și aptitudinilor specifice profesiei, precum și elemente de etică specifice profesiei, pe baza următoarelor criterii de evaluare:a) abilități și cunoștințe impuse de funcție; ... b) capacitatea de analiză și sinteză; ... c) comportament în situații de criză; ... d) inițiativă și creativitate. ...

(7) Interviul se susține, de regulă, într-un termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor finale la proba scrisă. Punctajul maxim la proba interviului este de 100 de puncte.

(8) Sunt declarați admiși la fiecare probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte.

(9) Punctajele obținute de fiecare dintre candidați și mențiunea „admis“ ori „respins“ se afișează la sediul și pe site-ul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(10) În două zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor la proba scrisă sau, după caz, la interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație cu privire la barem și la nota obținută.

(11) Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.

(12) Nota finală se calculează ca medie aritmetică a notelor obținute la proba scrisă și interviu, după soluționarea contestațiilor. Rezultatele finale se afișează la sediul și pe pagina de internet a Institutului Național de Expertize Criminalistice în termen de o zi lucrătoare de la data soluționării contestațiilor.

(13) Departajarea candidaților se face în ordinea descrescătoare a mediilor obținute. La punctaje egale, departajarea se realizează în funcție de nota obținută la proba scrisă. Dacă egalitatea se menține, departajarea se realizează în funcție de nota obținută la interviu.

Articolul 219

(1) Experții criminaliști declarați admiși la concursul pentru ocuparea posturilor vacante urmează o perioadă de pregătire de un an de la încadrare, fiind definitivați în funcție pe baza unui examen de atestare a competenței de a efectua expertize criminalistice pentru fiecare specialitate de expertiză prevăzută în portofoliul postului pentru care a candidat.

(2) Organizarea și desfășurarea examenului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

(3) În cazul nepromovării examenului de atestare, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu șase luni. Nepromovarea pentru a doua oară a examenului de atestare, pentru toate specialitățile de expertiză din portofoliul postului, atrage eliberarea din funcția de expert criminalist.

(4) Experții criminaliști vor fi atestați prin examenul prevăzut la alin. (1) pentru fiecare nouă specialitate de expertiză criminalistică.

Articolul 220

(1) Expertul criminalist participă la examenul de atestare pe baza recomandării făcute de șeful de sector sau de laborator.

(2) Se poate înscrie la examen expertul criminalist care, la evaluarea performanțelor din anul precedent, a primit cel puțin calificativul „bine“ și poate face dovada participării la efectuarea de expertize în specialitatea solicitată sau a absolvirii unor cursuri de pregătire organizate la nivelul Institutului Național de Expertize Criminalistice, al laboratorului sau al altor instituții de profil din țară sau din străinătate, în specialitatea în care solicită atestarea.

(3) Examinarea candidaților se face pe specialități de expertiză criminalistică de către o comisie de examinare, desemnată de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice prin decizie.

(4) Comisia de examinare este formată din experți criminaliști ai Institutului Național de Expertize Criminalistice și laboratoarelor interjudețene dintre care, obligatoriu, cel puțin unul este atestat pentru specialitatea de expertiză cu privire la care urmează să fie examinat candidatul.

(5) Examenul constă în două probe eliminatorii: o probă-test și un interviu. Notarea se face de la 1 la 10.

(6) Proba-test constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia științifică și să o argumenteze.

(7) Interviul constă în verificarea cunoștințelor generale și particulare ale specialității de expertiză criminalistică a cărei atestare se solicită.

(8) Sunt declarați admiși la fiecare probă candidații care au obținut minimum nota 7.

(9) În termen de 24 de ore de la data afișării rezultatelor la proba-test sau, după caz, la interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație cu privire la barem și la nota obținută.

(10) Comisia de soluționare a contestațiilor, numită prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice, soluționează contestațiile în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.

(11) Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este definitivă.

Articolul 221

(1) Recrutarea personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face prin concurs.

(2) La concursul pentru ocuparea funcțiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; ... b) are studii superioare de scurtă durată, cu diplomă de licență; ... c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; ... d) cunoaște limba română; ... e) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției; ... f) are cunoștințe de operare pe calculator. ...

(3) Dispozițiile art. 216-218 se aplică în mod corespunzător și în cazul concursului prevăzut la alin. (1).

Articolul 222

(1) Promovarea în grade profesionale a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.

(2) Examenul prevăzut la alin. (1) se organizează de către Institutul Național de Expertize Criminalistice, ori de câte ori este necesar, potrivit regulamentului de organizare și desfășurare a examenului, aprobat de directorul institutului.

(3) Data și locul susținerii examenului, precum și alte informații cu privire la organizarea acestuia se publică cu cel puțin 45 de zile înainte la sediul și pe site-ul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Articolul 223

(1) Se poate înscrie la examen expertul criminalist sau asistentul criminalist care îndeplinește următoarele condiții de vechime: pentru avansarea la gradul IV - 2 ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul gradul III - patru ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul II - șapte ani vechime în specialitate, pentru avansarea la gradul I-10 ani vechime în specialitate. Totodată, pentru înscrierea la examen este necesar ca expertul criminalist sau asistentul criminalist să fi obținut la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale din ultimii 2 ani cel puțin calificativul „bine“.

(2) Pentru organizarea și desfășurarea examenului, până cel târziu la data publicării anunțului de concurs, directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice numește, prin decizie, comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor.

(3) Comisia de concurs este alcătuită, în funcție de specialitățile de expertiză aflate în portofoliul candidaților, din trei experți criminaliști din cadrul INEC.

(4) În situația în care în cadrul INEC nu există experți criminaliști în specialitatea pentru care se organizează examenul, în comisia prevăzută la alin. (2) pot fi cooptați experți sau specialiști din afara institutului.

(5) Comisia de soluționare a contestațiilor este alcătuită din trei experți criminaliști din cadrul INEC. Din comisia de contestații nu pot face parte membrii din comisia prevăzută la alin. (3). Dispozițiile alin. (4) sunt aplicabile.

(6) Pentru avansarea de la gradul de asistent la gradul IV, precum și pentru avansarea până la gradul II inclusiv, examenul constă într-o probă scrisă cu timp de lucru de 3 ore și o probă practică. Pentru avansarea de la gradul II la gradul I, examenul constă într-o lucrare scrisă și un interviu.

(7) Proba scrisă constă în verificarea cunoștințelor generale și particulare ale specialităților de expertiză criminalistică pentru care expertul criminalist este atestat.

(8) Proba practică constă în prezentarea spre examinare a unei lucrări aflate în portofoliul INEC. Candidatul trebuie să prezinte planul de efectuare a lucrării, să formuleze opinia științifică și să o argumenteze.

(9) Lucrarea scrisă pentru avansarea de la gradul II la gradul I va aborda o temă de specialitate, la alegerea candidatului, aceasta urmând să reflecte contribuția expertului la rezolvarea problematicii din specialitatea de expertiză în care se încadrează lucrarea.

(10) Interviul urmărește verificarea cunoștințelor și a experienței în domeniile în care activează candidatul.

(11) Proba scrisă, cea practică și interviul se notează cu note de la 1 la 10.

(12) Fiecare probă este eliminatorie. Sunt declarați admiși la fiecare probă candidații care au obținut minimum nota 7.

(13) În două zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor la proba scrisă, la cea orală sau, după caz, la interviu, candidații nemulțumiți pot face contestație cu privire la barem și la nota obținută.

(14) Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile în două zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a acestora.

(15) Comunicarea rezultatelor finale la fiecare probă a examenului se face prin specificarea notei finale a fiecărui candidat și a mențiunii „admis“ sau „respins“, prin afișare la sediul și pe pagina de internet a Institutului Național de Expertize Criminalistice în termen de maximum o zi lucrătoare de la data soluționării contestațiilor.

Articolul 224

(1) Directorul și directorul adjunct ai Institutului Național de Expertize Criminalistice sunt numiți și eliberați din funcție prin ordin al ministrului justiției dintre experții cu grad profesional maxim care funcționează în cadrul institutului.

(2) Numirea în funcția de director și director adjunct se face pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Numirea în celelalte funcții de conducere se face de către director, cu avizul Consiliului Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(4) Pentru numirea în funcția de șef laborator interjudețean, precum și pentru numirea în funcția de șef de sector în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice este necesară o vechime de minimum 10 ani în profesia de expert criminalist și minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.

(5) Numirea în funcția de șef laborator interjudețean, precum și numirea în funcția de șef de sector în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice se fac pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(6) În cazul laboratoarelor interjudețene nou-înființate, numirea în funcția de șef laborator interjudețean se poate face prin derogare de la condițiile de vechime prevăzute la alin. (4), dacă nu există experți care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzută de lege.

Articolul 225

(1) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează cel puțin o dată pe an și are drept scop îmbunătățirea pregătirii profesionale a acestuia și creșterea calității nivelului științific al rapoartelor de expertiză criminalistică.

(2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de evoluția procedeelor tehnice de analiză și interpretare din diversele discipline științifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanță cu standardele interne și internaționale în materie.

(3) Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ținându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe specialități de expertiză criminalistică.

Articolul 226

Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii Institutului Național de Expertize Criminalistice prin Consiliul acestuia, șefilor laboratoarelor interjudețene, precum și fiecărui expert și asistent în parte, prin pregătire individuală.

Articolul 227

(1) Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național de Expertize Criminalistice, de instituții de învățământ superior din țară și din străinătate, precum și la alte forme de perfecționare profesională.

(2) Directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.

(3) Cheltuielile de cazare și masă ale personalului de specialitate criminalistică care participă la activitățile de formare profesională continuă se suportă din bugetul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(4) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (3) se stabilește de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(5) Prevederile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate criminalistică.

Articolul 228

(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență și performanță profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului auxiliar de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale. Fișa de evaluare a îndeplinirii acestor criterii este prevăzută în anexele nr. 2 și 3.

(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic și se contrasemnează de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(3) Prin raportul de evaluare a activității profesionale a personalului prevăzut la alin. (1) se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ sau „nesatisfăcător“.

(4) Dispozițiile art. 132 alin. (1)-(3), (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 229

(1) Criteriile principale și criteriile specifice de evaluare a performanțelor personalului de specialitate criminalistică sunt următoarele:a) calitatea lucrărilor: competența în redactare, capacitate de analiză și sinteză, coerența logică, respectarea procedurilor, stil clar de redactare, limbaj adecvat, ilustrație convingătoare, adecvată și de bună calitate tehnică; ... b) eficacitatea profesională: dosare rulate, rapoarte de expertiză expediate în raport cu numărul de dosare aflate în lucru, probleme rezolvate, participări în comisii, îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, operativitate și eficiență în realizarea lucrărilor, respectarea termenelor; ... c) capacitatea profesională: capacitatea de a rezolva problemele prin efortul propriu, capacitatea de mobilizare pentru realizarea sarcinilor, capacitatea de planificare a activităților, găsirea la timp a soluției optime, volumul de cunoștințe profesionale teoretice și practice și capacitatea de a le aplica, abilități în utilizarea echipamentelor și a aparaturii specifice; ... d) perfecționarea profesională: participarea la colocvii de pregătire/perfecționare profesională organizate de institut, participarea la simpozioane pe teme profesionale, comunicări științifice la manifestări/întâlniri profesionale interne și internaționale organizate de institut sau pentru care expertul are mandat de reprezentare, articole sau cărți pe teme profesionale publicate, performanța la examenele de atestare/grad - dacă este cazul, gradul de însușire a limbajului științific, disponibilitatea de a demara proiecte sau a participa la cercetarea științifică. ...