LEGE nr. 11 din 8 ianuarie 2024

(2) Criteriile principale și criteriile specifice de evaluare a performanțelor personalului de specialitate criminalistică sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului auxiliar de specialitate criminalistică.

(3) Procedura de evaluare se realizează în două etape: completarea fișei de evaluare de către evaluator și interviul.

(4) Personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică nemulțumit de rezultatul evaluării poate să îl conteste la Consiliul Institutului Național de Expertize Criminalistice, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunțată de Consiliul institutului este definitivă.

Articolul 230

(1) În cazul în care expertul sau asistentul criminalist primește calificativul „nesatisfăcător“ sau, în urma a două evaluări consecutive, calificativul „satisfăcător“, comisia de evaluare stabilește împreună cu acesta un plan individual de dezvoltare profesională. În situația în care nu se ajunge la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabilește de comisia de evaluare.

(2) Experții și asistenții criminaliști care primesc, în condițiile alin. (1), calificativul „nesatisfăcător“ sau „satisfăcător“ sunt obligați să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de Institutul Național de Expertize Criminalistice.

(3) Cursurile prevăzute la alin. (2) se încheie prin susținerea unui examen organizat de Institutul Național de Expertize Criminalistice care urmărește verificarea cunoștințelor însușite în conformitate cu tematica existentă în planul individual de dezvoltare profesională.

(4) Expertul sau asistentul criminalist care primește în urma a două evaluări consecutive calificativul „nesatisfăcător“ și care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului Institutului Național de Expertize Criminalistice, de către director.

(5) Dispozițiile referitoare la organizarea și desfășurarea examenului pentru promovarea în funcție a personalului de specialitate criminalistică și a personalului auxiliar de specialitate criminalistică se aplică în mod corespunzător.

Articolul 231

(1) Evaluarea și calificativele anuale obținute de personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal, întocmit și păstrat de Institutul Național de Expertize Criminalistice.

(2) Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.

(3) Personalul prevăzut la alin. (1) are acces la propriul dosar profesional și poate obține copii ale actelor existente în dosar.

Articolul 232

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este supus la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.

(2) Evaluarea se realizează de către un psiholog înscris în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestați în condițiile legii.

(3) Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, calificativul „apt“ sau „inapt“, precum și obligația prevăzută la alin. (4).

(4) Dacă în urma evaluării psihologice personalul prevăzut la alin. (1) primește calificativul „inapt“, acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca acesta să fie supus unei noi evaluări.

(5) Procedura de evaluare și de reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora și desfășurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutul Național de Expertize Criminalistice.

Articolul 233

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcție în cazurile prevăzute la art. 146 alin. (1) și (2).

(2) Suspendarea din funcție se dispune de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.

(3) Decizia prevăzută la alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcție.

(4) Dispozițiile art. 146 alin. (4)-(6), art. 147-149 și art. 151 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 234

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcția de execuție sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 152.

(2) Eliberarea din funcție se dispune prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice. Prevederile art. 153 alin. (3)-(6) rămân aplicabile.

Articolul 235

(1) În cazul în care Institutul Național de Expertize Criminalistice sau un laborator interjudețean din subordinea acestuia nu poate funcționa normal din cauza volumului mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenței de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, cu acordul scris al persoanei delegate, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.

(2) Dispozițiile art. 154 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(3) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detașat prin decizie motivată a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(4) Dispozițiile art. 155 și art. 156 alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 236

Transferul personalului de specialitate criminalistică și al personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se aprobă, la cererea acestuia ori a unităților interesate, de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Articolul 237

Stabilirea drepturilor și îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică și ale personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică se face ținându-se seama de locul și rolul acestora în desfășurarea activității de justiție, de răspunderea și complexitatea îndeplinirii funcției deținute, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal și urmărește garantarea independenței și imparțialității acestora.

Articolul 238

(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o salarizare stabilită în raport cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.

(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime și de alte drepturi salariale, în condițiile legii.

Articolul 239

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicații sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori științifice.

(2) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum și a unor documente interne ori internaționale.

(3) Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăților științifice ori academice, al asociațiilor sau fundațiilor care au scop științific ori profesional, precum și în asociații sportive sau organizații cu scop caritabil.

Articolul 240

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul și îndatorirea de a-și perfecționa în mod continuu pregătirea profesională.

(2) Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecționare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația în care acestea sunt:a) organizate la inițiativa ori în interesul INEC; ... b) urmate la inițiativa acestuia, cu acordul directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice; ... c) organizate de Ministerul Justiției sau de alte instituții specializate din țară ori din străinătate. ...

(3) În cazul în care formarea și perfecționarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localității în care își are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condițiile prezentei legi.

(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare și perfecționare profesională a personalului de specialitate criminalistică și a personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condițiile alin. (2) lit. a) și c), Institutul Național de Expertize Criminalistice și Ministerul Justiției au obligația să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.

Articolul 241

(1) INEC are obligația să asigure personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică condiții normale de muncă și igienă, de natură să le asigure sănătatea și integritatea fizică și psihică.

(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică are dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecție adaptat specificului activității desfășurate în cadrul INEC.

Articolul 242

(1) Dispozițiile art. 167 alin. (2) și (3), 168, 169, art. 171 alin. (1), art. 172, 173, art. 174 alin. (1)-(3), art. 175, 176 și 178 se aplică, în mod corespunzător, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică.

(2) Condițiile de efectuare și de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat prin decizie a directorului Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Articolul 243

(1) Funcțiile de personal de specialitate criminalistică și personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, a celor de instruire din cadrul instituțiilor de formare, precum și a funcțiilor de cercetare.

(2) Dispozițiile art. 187 alin. (2)-(4) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1).

Articolul 244

Personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică le este interzis:a) să participe și să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC, în perioada în care dețin calitatea de experți criminaliști ai INEC; ... b) să exercite orice activități de natură să lezeze prestigiul instituției din care fac parte. ...

Articolul 245

Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot acorda consultații de specialitate, în legătură cu atribuțiile ce le revin, persoanelor care nu funcționează în cadrul INEC.

Articolul 246

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică sunt obligate să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.

(2) Declarația se înregistrează și se depune la dosarul profesional personal al persoanelor prevăzute la alin. (1).

Articolul 247

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.

(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică completează anual o declarație olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Declarațiile se depun și se arhivează la compartimentul de resurse umane.

(3) Dispozițiile art. 191 alin. (2), (4) și (5) sunt aplicabile și personalului prevăzut la alin. (1).

Articolul 248

Dispozițiile art. 188-190 sunt aplicabile și personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică.

Articolul 249

(1) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ și penal, în condițiile legii.

(2) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.

(3) Prevederile art. 197 se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la alin. (1) care ocupă o funcție de conducere.

Articolul 250

Constituie abateri disciplinare:a) refuzul de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite; ... b) absențele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instituției; ... c) încălcarea normelor de protecție, igienă și securitate a muncii, precum și a regulilor de prevenire și stingere a incendiilor; ... d) încălcarea normelor de comportare civică și etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relațiilor de muncă; ... e) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei lui sau ale altor persoane, precum și orice alte imixtiuni în activitatea altor colegi; ... f) nerespectarea confidențialității lucrărilor sau a informațiilor care au acest caracter; ... g) încălcarea prevederilor legale referitoare la declarațiile de avere, declarațiile de interese ori a celor referitoare la incompatibilități sau la alte interdicții; ... h) nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când știe că există una dintre situațiile prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere. ...

Articolul 251

Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:a) absența nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv; ... b) plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator; ... c) refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredințate în mod legal de superiorul ierarhic, precum și neexecutarea acestora din neglijență, în condițiile cerute și conform indicațiilor primite; ... d) asumarea de obligații sau responsabilități față de persoane, organe ori organizații, interne sau internaționale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calității de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului. ...

Articolul 252

Pentru abaterile disciplinare săvârșite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), b), d) și e).

Articolul 253

(1) Nicio sancțiune, cu excepția celei prevăzute la art. 196 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice.

(3) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii.

Articolul 254

Comisia de disciplină are următoarele atribuții principale:a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată; ... b) stabilește persoanele care urmează să fie audiate; ... c) audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum și orice alte persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului; ... d) poate solicita declarații scrise persoanelor prevăzute la lit. c); ... e) poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluționarea cazului; ... f) propune aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite; ... g) întocmește rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului. ...

Articolul 255

(1) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștință a săvârșirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. Sancțiunea disciplinară este dispusă de către directorul Institutului Național de Expertize Criminalistice, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.

(2) Decizia se comunică persoanei sancționate în cel mult 5 zile de la data emiterii și produce efecte de la data comunicării.

(3) Sub sancțiunea nulității absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:a) datele de identificare a persoanei cercetate; ... b) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; ... c) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancționat; ... d) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancționat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată; ... e) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancțiunea disciplinară; ... f) termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; ... g) instanța competentă la care sancțiunea disciplinară poate fi contestată. ...

(4) Decizia de sancționare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul în a cărui circumscripție teritorială își are domiciliul persoana sancționată disciplinar.

Articolul 256

(1) Personalul aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi sau care este încadrat în urma transformării funcțiilor potrivit prezentei legi se consideră că îndeplinește condițiile legale pentru funcția pe care este încadrat.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de grefier documentarist, grefier statistician, grefier arhivar și grefier registrator se desființează și se transformă în funcții de grefier.

(3) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcțiile prevăzute la alin. (2) se reîncadrează pe funcția de grefier, conform studiilor corespunzătoare funcției pe care sunt încadrate la această dată, respectiv medii sau superioare.

(4) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate pe funcțiile de grefier arhivar sau grefier registrator și au fost declarate admise la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar sau cea de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier arhivar sau de grefier registrator cu studii superioare, dar nu au fost încadrate pe aceste funcții, se reîncadrează pe funcția de grefier cu studii superioare.

(5) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcția de aprod se desființează și se transformă în funcția de agent procedural.

(6) Persoanele încadrate pe funcțiile prevăzute la alin. (5), la data intrării în vigoare a prezentei legi, se reîncadrează pe funcția de agent procedural.

Articolul 257

(1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de grefier se transformă în funcții de grefier de ședință, respectiv grefier principal, în funcție de necesități.

(2) Persoanele încadrate pe funcția de grefier se reîncadrează, după caz, pe funcția de grefier de ședință sau grefier principal.

(3) În cazul în care numărul grefierilor care solicită reîncadrarea pe noile funcții de grefier de ședință sau de grefier principal este mai mare decât numărul de posturi prevăzute pentru aceste noi funcții, reîncadrarea se va face în urma unui concurs organizat la nivelul curții de apel, respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau al parchetului de pe lângă curtea de apel.

(4) Persoanele care nu îndeplinesc, la data intrării în vigoare a prezentei legi, condițiile de studii prevăzute pentru funcția de grefier de ședință sau grefier principal, sunt menținute pe aceste funcții până la data eliberării din funcție într-una dintre modalitățile prevăzute de lege.

Articolul 258

(1) Numărul posturilor de grefier judiciar nu poate depăși 10% din numărul total al posturilor de grefier în cadrul instanțelor judecătorești și nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanțe judecătorești.

(2) Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepție de la prevederile art. 7 lit. b), pentru numirea în funcția de grefier judiciar se vor lua în considerare și perioadele cât persoana a îndeplinit funcția de grefier.

(3) Pe o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin excepție de la prevederile art. 65 alin. (5) lit. a), pentru a putea participa la concursul pentru promovarea în funcții de conducere de prim-grefier, grefier-șef, grefier-șef secție, grefier-șef direcție, grefier-șef serviciu, grefier-șef cabinet se vor lua în considerare și perioadele cât persoana a îndeplinit funcția de grefier.

Articolul 259

(1) În cazul în care buna funcționare a instanțelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi de grefier judiciar, grefier de ședință, grefier principal și grefier din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcții de conducere de prim-grefier, grefier-șef, grefier-șef secție, grefier-șef direcție, grefier-șef serviciu, grefier-șef cabinet sau specialist IT-șef; ... b) detașării; ... c) suspendării din funcție, potrivit prevederilor art. 146; ... d) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an. ...

(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz, parchet, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea, atunci când este cazul, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau curților de apel.

(3) După încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care personalul prevăzut la alin. (1) revine la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, ordonatorul de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) și (5), dacă nu mai există posturi vacante la acea instanță sau parchet.

(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de personal prevăzute la alin. (1) la încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de grefier judiciar, de grefier de ședință și de grefier pentru instanțele judecătorești și 50 de posturi de grefier principal și de grefier pentru parchete. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.

(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanțelor și parchetelor prin ordin al ministrului justiției, în situația în care la instanțele sau parchetele unde s-a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.

(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanța sau parchetul respectivă/respectiv, posturile de personal repartizate în condițiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar personalul prevăzut la alin. (1) care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.

(7) Sumele de bani corespunzătoare finanțării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârșitul fiecărui an calendaristic.

Articolul 260

(1) Gradele și treptele profesionale, prevăzute până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea nu mai sunt aplicabile grefierilor și altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Personalul încadrat pe funcții ale căror grade sau trepte nu mai sunt aplicabile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, potrivit alin. (1), își menține salarizarea potrivit gradului sau treptei avute anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) Personalul prevăzut la alin. (2), care nu are gradul maxim/treapta maximă, la împlinirea, după caz, a vechimii de peste 3 ani corespunzătoare gradului/treptei I, respectiv 6 luni corespunzătoare gradului/treptei II, se va salariza potrivit acestor noi vechimi conform legislației în materia salarizării.

(4) Pentru personalul prevăzut la art. 2 alin. (1), reîncadrat potrivit prezentei legi, salariul în plată nu poate fi mai mic decât cel avut la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, aflat în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi, își păstrează gradul profesional, respectiv treaptă profesională, după caz, și drepturile aferente statutului profesional dobândit în condițiile legii.

Articolul 261

(1) Regulamentele prevăzute de prezenta lege se emit în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului articol și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului articol se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează regulamentele de ordine interioară ale instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, în acord cu cele stabilite de prezenta lege.

(3) Persoanele încadrate pe funcția de grefier, potrivit prezentei legi, care îndeplinesc atribuțiile specifice funcției de grefier arhivar, grefier registrator, grefier documentarist sau grefier statistician, la data intrării în vigoare a prezentei legi, continuă să îndeplinească aceste atribuții, până la data intrării în vigoare a regulamentelor prevăzute la alin. (1) și (2).

(4) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează regulamentele prevăzute la alin. (1), cu consultarea Școlii Naționale de Grefieri și a organizațiilor sindicale reprezentative ale personalului prevăzut la art. 2 alin. (1).

Articolul 262

(1) Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a îndeplinit oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 2 alin. (1), precum și perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale și fostelor notariate de stat, funcția de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, grefier arhivar-registrator, grefier arhivar, grefier registrator, curier, referent, stenodactilograf, șef de cabinet, funcționar, grefier statistician, statistician, grefier documentarist, documentarist, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician.

(2) Constituie vechime în specialitate și perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a fost detașat sau transferat în cadrul Ministerului Justiției sau al Consiliului Superior al Magistraturii, a îndeplinit funcția de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a îndeplinit funcția de secretar în cadrul fostelor colegii de avocați sau pe cea de secretar de cabinet în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi, precum și perioada îndeplinirii funcției de consilier juridic, avocat și asistent judiciar.

(3) Perioada în care personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) a exercitat funcții de aceeași natură în cadrul Curții Constituționale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicționale ale Curții de Conturi constituie vechime în specialitate.

(4) Pentru specialiștii IT constituie vechime în funcție perioadele lucrate pe funcții specifice în domeniul informatic în cadrul Ministerului Justiției, al Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.

(5) Pentru specialiștii IT constituie vechime în specialitate vechimea prevăzută la alin. (4), precum și perioadele lucrate în același domeniu, în alte unități, cu condiția dovedirii, după caz, a îndeplinirii atribuțiilor specifice în domeniul informatic.

(6) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, referirile din actele normative în vigoare la „personalul auxiliar de specialitate“ se consideră a fi făcute, după caz, la grefieri judiciari, grefieri de ședință, grefieri principali, grefieri, precum și la celelalte categorii de personal care ocupă funcții de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum sunt definite prin prezenta lege.

(7) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sintagma „specialist IT“ va înlocui orice altă sintagmă ce desemnează personalul de specialitate informatică.

Articolul 263

Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător personalului prevăzut la art. 2 alin. (1) care își desfășoară activitatea în cadrul Curții Constituționale a României, al instanțelor și parchetelor militare, precum și în cadrul Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Secției de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Articolul 264

Nivelul de salarizare pentru funcțiile nou-înființate prin prezenta lege se stabilește prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 265

(1) Dispozițiile art. 5 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică agenților procedurali și șoferilor din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiției, al INEC, al Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sunt salarizați potrivit dispozițiilor legale aplicabile acelorași categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 266

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) poate fi menținut în funcție, cu avizul conducătorului instanței sau parchetului unde își desfășoară activitatea, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani.

Articolul 267

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) aflat în funcție care a beneficiat de vechime în funcție sau în specialitate potrivit Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează această vechime.

Articolul 268

Dispozițiile prezentei legi privind durata mandatelor nu se aplică mandatelor în curs la data intrării în vigoare a acesteia, care continuă până la data expirării lor.

Articolul 269

(1) Concursurile și examenele pentru care s-au publicat anterior intrării în vigoare a prezentei legi anunțurile privind desfășurarea concursului sau examenului se vor desfășura potrivit prevederilor legii în vigoare la data publicării anunțului.

(2) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de evaluare ori de ocupare a posturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (1), și nici altor proceduri în curs de desfășurare la data intrării sale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), procedurile de delegare, de detașare și de transfer începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi se reiau în acord cu noua lege.

Articolul 270

(1) Anunțurile sau documentele care se publică pe paginile de internet potrivit prezentei legi sau se afișează în condițiile prezentei legi cuprind, în mod obligatoriu, data și ora publicării ori afișării anunțului sau documentului respectiv.

(2) În cazul anunțurilor sau documentelor care se publică, potrivit prezentei legi, pe paginile de internet ale mai multor instituții, publicarea se face, pe cât posibil, simultan. În cazul în care acest lucru nu este posibil, termenele curg de la data sau, după caz, ora publicării ultimului anunț.

(3) Termenele prevăzute de prezenta lege se calculează potrivit Codului de procedură civilă.

Articolul 271

Personalul prevăzut la art. 2 alin. (1) care desfășoară activitate didactică în condițiile legii este obligat să aibă norma de bază la instanța sau parchetul unde funcționează ori, după caz, la INEC.

Articolul 272

Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor referitoare la personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică care funcționează în cadrul INEC se soluționează de instanțele specializate pentru soluționarea conflictelor de muncă.

Articolul 273

Prevederile art. 175 alin. (8) se aplică contractelor de închiriere a locuințelor de serviciu încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

Articolul 274

Dispozițiile prezentei legi se completează, în măsura în care aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă prevăzute în prezenta lege, cu prevederile cuprinse în legislația muncii.

Articolul 275

Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 276

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepția art. 261 care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.

(2) Regulamentele prevăzute la art. 261 alin. (1) și (2) intră în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a) Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare; ... b) Ordonanța Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările și completările ulterioare. ...

Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
1.	Cunoștințe și experiență
2.	Complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților
3.	Judecata și impactul deciziilor
4.	Contacte și comunicare
5.	Gradul de realizare a atribuțiilor
6.	Incompatibilități și regimuri
7.	Eficiența managementului, coordonarea și supervizarea
Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
---	---	---	---
1.	Capacitatea de organizare
2.	Capacitatea de conducere
3.	Capacitatea de coordonare
4.	Capacitatea de control
5.	Competența decizională
6.	Capacitatea de a delega
7.	Capacitatea de a dezvolta abilitățile personalului
8.	Abilități de mediere și negociere
9.	Capacitatea de a rezolva eficient problemele
10.	Capacitatea de asumare a responsabilităților
11.	Capacitatea de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite
12.	Creativitate și spirit de inițiativă
13.	Capacitatea de planificare și organizare a timpului de lucru
14.	Capacitatea de gestionare eficientă a resurselor alocate
15.	Integritatea morală și etică profesională
16.	Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de instituțiile de profil
17.	Alte criterii specifice*)
Criteriul
---	---
1.
2.
......
Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
---	---	---	---
1.	Cunoștințe și experiență
2.	Complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților
3.	Judecata și impactul deciziilor
4.	Contacte și comunicare
5.	Gradul de realizare a atribuțiilor
6.	Incompatibilități și regimuri
Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
---	---	---	---
1.	Capacitatea de a rezolva eficient problemele
2.	Capacitatea de asumare a responsabilităților
3.	Capacitatea de autoperfecționare și de valorificare a experienței dobândite
4.	Creativitate și spirit de inițiativă
5.	Capacitatea de planificare și organizare a timpului de lucru
6.	Capacitatea de a lucra independent
7.	Capacitatea de a lucra în echipă
8.	Capacitatea de gestionare eficientă a resurselor alocate
9.	Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă organizate de Școala Națională de Grefieri sau, după caz, de instituțiile de profil
10.	Integritatea morală și etica profesională
11.	Alte criterii specifice*)
Criteriul
---	---
1.
2.
......
Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
---	---	---	---
1.	Îndeplinirea atribuțiilor de serviciu stabilite de conducerea instanței/ parchetului
2.	Celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu
3.	Comunicarea și cooperarea cu personalul instanței/parchetului
4.	Incompatibilități și regimuri speciale
5.	Eficiența managementului, coordonarea și supervizarea
6.	Respectarea normelor tehnice și de securitate IT
7.	Complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților
8.	Cunoștințe de specialitate și experiență
9.	Judecata și impactul deciziilor profesionale
10.	Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă
11.	Alte criterii specifice*
1.
---	---
2.
......
1.
---	---
2.
......
Nr. crt.	Denumirea criteriului	Nota acordată pentru îndeplinirea criteriului	Observațiile evaluatorului
---	---	---	---
1.	Îndeplinirea atribuțiilor de serviciu stabilite de conducerea instanței/ parchetului
2.	Celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu
3.	Comunicarea și cooperarea cu personalul instanței/parchetului
4.	Respectarea normelor tehnice și de securitate IT
5.	Complexitatea, creativitatea și diversitatea activităților
6.	Cunoștințe de specialitate și experiență
7.	Judecata și impactul deciziilor
8	Absolvirea oricărei forme de pregătire continuă
9.	Alte criterii specifice*)
1.
---	---
2.
......
1.
---	---
2.
......
Anul pensionării	Vârsta standard de pensionare	Vârsta standard de pensionare
---	---	---
Anul pensionării	Ani	Luni
2024	60	-
2025	60	-
2026	60	6
2027	61	-
2028	61	6
2029	62	-
2030	62	6
2031	63	-
2032	63	6
2033	64	-
2034	64	6
2035	65	-